Semnul întrebării

Citind povestea scrisă de Condei

https://condeiblog.wordpress.com/2019/07/28/maruntul/

un val de amintiri m-a năpădit. Și nu din cele plăcute. Ci alea ascunse, pe undeva în adânc de suflet, care ieșind la suprafață, fac ravagii.

Foarte interesantă povestea lui Condei, dar oare de ce-am gustul ăsta amar?
Hm… Recunosc ceva din poveste, deși am citit-o acum prima oară.
Învățătoarea lui Maricek să fi fost oare învățătoarea unei fete slabe și deșirate, după care copiii se țineau pe stradă, strigând „Aura-gaura”? De bătut n-o băteau, nu mai îndrăzneau să se apropie prea tare, se apărase cu-nverșunare mușcând și zgâriind mai ceva ca o pisică turbată.
Învățătoarea însă căuta orice prilej să-i dea cu nuiaua, nu doar în palme ci o punea să-și unească degetele strâns, și-apoi o lovea.

Și-acum simt săgetarea din buricele degetelor, care în primele secunde amorțeau de durere, ca apoi durerea să devină năucitoare. Pentru un copil de 7-8 ani, era de neînțeles. Ce-a putut face atât de greșit încât să merite așa o durere?

Nu scrisese corect semnul întrebării. Nicoleta Borz, îți mai amintești?

Învățătoarea mă scosese la tablă, și-mi ceruse imperios, să scriu CORECT semnul întrebării, iar io-l scrisesem rapid, răsuflând ușurată că-mi ceruse ceva atât de simplu. Prima lovitură a venit pe neașteptate, direct peste mâna ce încă nu apucase să lase creta jos.

Am întors privirea mirată, ceea ce-a înfuriat-o și mai mult.

– Asta-i corect la tine, Boroș? Șterge și scrie-l iar! a țipat înverșunată.

Am luat buretele și-am șters încet, cu mâna stângă, cea dreapta mă durea. L-am scris șovăitoare, neînțelegând ce anume aștepta de la mine. Semnul întrebării? Îl scrisesem exact cum îl vedeți voi aici, un punct sub un cârlig, nu? N-am apucat să pun și punctul c-am auzit șuieratul bățului prin aer.

– Nu așa! s-a răstit iar tovarășa învățătoare la mine, rămasă încremenită cu creta în mâna și-ncercând să-mi stăpânesc lacrimile ce-amenințau să-mi curgă pe obraji. O căldură arzătoare mă cuprinsese prima dată în stomac și-apoi îmi urcase în obrajii ce-i simțeam în flăcări. Am strâns ochii, încercând să-mi recapăt auzul, urechile îmi țiuiau iar pereții clasei dansau.

Când i-am redeschis, tovarășa aștepta cu mâinile încrucișate pe piept, privindu-mă rece și c-o ură pe care nu puteam să mi-o explic.

Clasa amuțise, nu se mai auzea nimic, parcă toți colegii își țineau respirația, câțiva  privindu-mă îngroziți, alții cu milă, unii satisfăcuți…

La a treia încercare mâna-mi tremura incontrolabil.

– Întoarce-te spre mine și întinde palma, mi-a spus imperturbabilă.

Știind ce mă aștepta, am întins-o hotărâtă, să scap cât mai repede și să mă întorc în bancă. Ridicasem bărbia, sfidătoare, pentru că deja în sufletul meu de copil frica fusese înlocuită de îndârjire. Nu făcusem nimic greșit! Tovarășă învățătoare era nedreaptă! Și rea!

Când i-am susținut privirea i-am zărit în ochii mici și reci un licăr de-ndoială. Dar foiala colegilor în bănci, care ieșiseră din încremenire, a făcut-o să nu mai dea înapoi.

– Unește-ți degetele! mi-a poruncit.

N-am închis ochii de data asta și-am continuat cu încăpățânare s-o privesc.

Durerea mi-a tăiat respirația, am lăsat mâna jos dar fără să-mi arăt suferința.

– Treci înapoi în bancă, la locul tău, Boroș! Borz, ieși la tablă și-arată-i cum se scrie corect semnul întrebării.

Borz Nicoleta era prietena mea! Premiante amândouă, eram pionieri ai patriei, pregătiți încă de mici să devenim cetățeni buni, nu?

Nicoleta a scris semnul întrebării, a pus creta la loc și s-a întors în bancă.

– Vezi Boroș? Așa se scrie corect!

Îmi ascunsesem mâinile sub bancă. Degetele roșii și umflate nu mă mai dureau, mă usturau acum.

Am întors capul și-am privit pe geam.

Din acel moment, în sufletul meu de copil s-a produs o schimbare.

Atunci am simțit prima oară gustul ăsta amar…

Cu drag și cu iubire,

Aura B. Lupu

28/07/2019

 

 

 

 

Reclame

14 gânduri despre „Semnul întrebării

  1. Sper că timpul ți-a atenuat gustul acela neplăcut, pe care recunosc că l-am simit și eu ceva vreme. Dar mi-am zis că aceste experiențe sunt făcute să mă întărească, precum o făcea armata cu tinerii recruți. Chiar dacă eram doar un copil cu degetele însângerate.

    Apreciat de 1 persoană

  2. Eu înnebunesc la astfel de chestii, pentru că nu am nici o putere să le fac să nu mai fie, căci încă mai sînt, în ciuda a orice, sporadic.
    Și nostalgicii care încă sublimează o astfel de educație mă scot din minți.
    Îmi pare rău, Aura, că ai trăit așa ceva…

    Apreciat de 1 persoană

      1. L-a trăit cel mic al meu, in clasa a doua, acum e intr-a sasea, aceeasi umilinta a unei zbire care facea armata cu ei, a trebuit sa-l mut de la scoala. Scuze pentru sadism, dar va disparea odata cu exemplarele respective si nu mai e mult 😦
        De aceea sint si asa receptiva…
        Eu multumesc, ca spui si ca citim.

        Apreciat de 1 persoană

  3. Noi vorbim de anii aceștia ai copilăriei ca fiind cei mai frumoși. Nu e drept așa? Nu AR TREBUI să fie așa? De ce școala, care și ea AR TREBUI să fie o bucurie prin ceea ce reprezintă, un drept, o șansă, un câștig… De ce s-a transformat ea în mijloc de coerciție? Ca să ce? Nu învățăm pentru noi înșine?
    Toate aceste întrebări nu și-ar avea sensul, dacă una singură: CU CINE? și-ar primi răspunsul corect. Cu dascăli dedicați cărora copiii să le fie dragi, iar predarea o plăcere și nu o corvoadă.
    Îmi pare rău că s-au întâmplat acele nedreptăți. Păreau ele de neînțeles pentru mintea unui copil? Dar sunt de neînțeles încă și acum, pentru că nedreptățile nu pot fi niciodată înțelese. Cel mult vindecate prin iertare, căci uitarea nu vine după vrerea noastră.

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.