Bran

Bran. Castel de poveste.

Castelul Bran este un monument istoric și arhitectonic situat în Pasul Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de Brașov. Vizitarea lui e o călătorie-n timp. Bucăți de istorie văzute și admirate, pereți din piatră datând de-o grămadă de ani atinși, mobilier sculptat privit cu admirație, camera torturilor ocolită, (deși tre’ să recunosc că pe 90% dintre vizitatori i-aș fi ținut acolo o țâră, măcar până tăceau, 🤪 dacă nu din respect și educație, atunci măcar de frică!), scări întortocheate devenite alunecoase din cauza miilor de pași care le-au călcat și tocit, mirosul specific de crini și tămâie, personalul foarte amabil și dispus să te ajute la orice nelămurire, hainele și armele lui Vlad Țepeș, celebrul coif, etc.

Construit pe stâncă, istoria lui datează din 1211 când teutonii ridică o fortăreață la Bran (denumirea slavonă a cuvântului „poartă”); în 1226 ei sunt izgoniți din regiune.

Anul 1388 este anul în care se încheie construcția castelului. Acesta este ridicat pe stânca abruptă dintre Măgura și Dealul Cetății și dispune de o vedere excepțională spre dealurile învecinate, spre valea Moeciu și Ţara Bârsei. Castelul are atât rolul de vamă – reține 3% din valoarea mărfii care intră și iese din Transilvania, cât și cel de fortăreață la granița estică a Transilvaniei destinată încercării de a opri extinderea Imperiului Otoman.

La data de 1 iunie 2009 castelul re-intră pe deplin în posesia moștenitorilor legali, Arhiducele Dominic, Arhiducesa Maria Magdalena și Arhiducesa Elisabeta.

Indiferent ce spune legenda, – Castelul lui Dracula – pe mine castelul nu m-a îngrozit, mi-a plăcut foarte mult, e un privilegiu să te plimbi printre obiecte de mobilier atât de vechi, să vezi arme, armuri, costume, încăperi atât de vechi, purtând amprenta celor care-au locuit acolo.

Liftul ce ne-a coborât 31 de metri în adâncime, considerat cel mai bun lift din lume în 2019, e bonusul, e realizat într-un mare fel, personajele care-ți apar în tunel, te urmăresc cu privirea: Vlad e serios și sobru, Mihai Viteazu te privește direct în ochi , principesa Ileana fiind singura care-ți zâmbește duios. 🙂

Afară-n parc am găsit nuferi. Și mult dorita liniște.

Când mergi să vizitezi un astfel de castel, oare de ce o faci? Să simți energia locului. Să te încarci. Să vezi istorie. Să înveți. Să simți importanța lui. Să fim recunoscători înaintașilor noștri. Nu doar ca să te lauzi c-ai fost și tu Bran. Că ți-ai tras câteva selfiuri și gata, după primele 10 încăperi, te-ai plictisit. Și, din plictiseală, începi să vorbești prea tare și prea mult.

Da, genul ăsta de turiști chiar mi-ar părea bine să zăbovească un pic mai mult în camera torturilor.

E un alt loc ce merită vizitat și care m-a făcut iar să exclam: „Ce țară frumoasă avem! Da’ păcat că-i… !” (știți voi continuarea, nu?). 🤣🤪😂

V-am țucat!

Cu drag și cu iubire,

Aura B. Lupu

 

Reclame

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.