Iulie

Aura B. Lupu

Cu fiecare zi ne apropiem de întoarcerea la rădăcini. Nerăbdarea crește și dorul devine tot mai acut.
Încă un motiv pentru care iubesc iulie ăsta-i: că vine vacanța, nu cu trenu’ din Franța ci cu mașina din Belgia în România. Sau cu avionu’ depinde de împrejurări…
Nu că nu ne-am dori să vedem și alte țări (alt vis pe care-l am ăsta-i, să străbat lumea-n lung și-n lat). Da, vrem, da’ glia străbună ne cheamă, cântecul sirenelor pentru noi ăsta e: o dată pe an să ne întoarcem în țară.
Credeam că-n ani și ani o să fie mai ușor, da’ nu-i.
Ne-am adaptat. Ne-am integrat aici, zic io, destul de bine.
Da-n suflet, tot români suntem. Pe acte scrie „belg” da-n inimă român.
Mi-e ciudă, mi-aș trage palme și-as zice: „Termină Aura cu prostiile, hai, taci!” dar e degeaba, e-un sentiment pe care-l am și oricât încerc să îl…

Vezi articolul original 184 de cuvinte mai mult

Reclame

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.