Din seria „Un iulie văzut prin ochii mei” – 14.07.2018
Am așteptat febrili și plini de încântare ziua de azi.
Ia ghiciți de ce… 🙂
Plecăm spre Românica…
Mi-e dor. De-abia aștept. Dar parcă mi-e și frică…
Hai să vă scriu de ce.
Pentru că în fiecare an a fost la fel. Plecam de-aici extrem de fericiți. Nerăbdători.
Și-apoi de la Oradea-ncolo începea calvarul… 😦
Cu stilul de condus specific românesc…
Da, știu, mulți nici nu-și dau seama de asta. Dar e un stil mult mai agresiv, mult mai nepoliticos, brutal și extrem de periculos.
V-am mai scris că io la televizor nu mă prea uit, iar ăsta-i unul dintre muuuuultele motive, accidentele ce în fiecare zi apar la știri. Mă-ngrozesc prea tare…
Mucoși de 18 ani la care părinți iresponsabili le-au făcut cadou de majorat mașini puternice. Și care n-au nici experiență, nici îndemânare (pe care n-o capeți tam-nesam…
Vezi articolul original 225 de cuvinte mai mult