Este extraordinar. Fantastic. Minunat. 
Ce de cuvinte la superlativ, așa-i?
Dar nu pot descrie altfel ceea ce simt.
Să cunoști oameni care-s pe aceeași lungime de undă cu tine, care vorbesc aceeași limbă și care nu au nevoie de explicații nenumărate. Să simți că sunteți „conectați”. Că aparțineți aceleași lumi.
Nu poate fi altfel decât extraordinar. Minunat. Fantastic. 😍

Când însă în jurul tău sunt doar cârcotași, băgători de bețe-n roate și pesimiști irecuperabili, ce văd doar partea goală a paharului, oricât de optimist și Zen ai fi tu, până la urmă te infestezi. Te contaminezi. Te atinge, vrând-nevrând, energia lor.

Ai un vis. Măreț. Aproape imposibil. Și te mănâncă limba să-l divulgi. 😜
Eh, puțini sunt, din păcate, cei care te încurajează. Puțini sunt, din păcate, cei care te sprijină.
„Lasă fată caii verzi de pe pereți și du-te tu la muncă, ce scris, ce cărți, ce publicat?”.