Loss

Cică Luna Nouă marchează un început iar Luna Plină este de eliberare.

Azi dimineață a fost și super luna plină și eclipsă și luna sângerie și luna lupului 😀 deci o încărcătură și mai mare decât de obicei…

Pozele mele cu eclipsa n-au reușit prea bine (noroc cu neamurile mele mai pricepute-n ale fotografiei, mulțumesc Uka și te pup! Pozele de mai jos sunt din Germania, Fürth, trimise de verișoara mea 😉 ).

Io de data asta recunosc c-am fost preocupată să mă zgâiesc cu ochiul liber la ea, așa cer senin și plin de stele de muuultă vreme n-am mai văzut aici. Momentul ce-mi place la o eclipsă este când ultima strălucire dispare și ai impresia că vezi un inel cu diamant. 💎💍

A fost într-adevăr frumoasă tare. Roșie. Și mare.

Și m-am și eliberat. 😉 Stați liniștiți, deși ma cheamă „Lupu” nu m-am apucat de urlat la ea. 😂😜

Prima postare ce-am găsit-o pe Facebook a fost o poză (pe care o s-o și pun ca și imagine reprezentativă la articolul ăsta) de-acum câțiva ani iar atașat era un citat de-al unei actrițe (preferate): Meryl Streep. ❤

„Am pierdut dorința de a-i mulțumi pe cei care nu mă plac, de a-i iubi pe cei care nu mă iubesc și de-a zâmbi celor care nu vor să-mi zâmbească.

Și, cel mai important, nu mai am răbdare cu cei care nu merită răbdarea mea”. 
„I lost the will to please those who do not like me, to love those who do not love me and to smile at those who do not want to smile at me.
And on top of everything I have no patience for anyone who does not deserve my patience.”
Meryl Streep

 

Și-s total de-acord cu ea, și-acum câțiva ani dar mai ales azi, când încă înainte să dau de el la „amintiri”, privind luna aia mare și roșie, am eliberat, pierdut…

Ce? Dorința de-a-i mai mulțumi pe alții și de-a-mi călca mie pe inimă, ca să le fac pe plac.

Probabil că după o anumită vârstă nu mai vrei să-i satisfaci pe alții, ci pe tine-n primul rând…

Da, azi universul iar mi-a amintit să nu mă mai gândesc la ce vor toți ceilalți ci la ceea ce-mi doresc EU.

De vreo 6 luni mă scald în ape tulburi, ezit, mă câcâi și mă mâcăi și tot o lălăi, fără să mă hotărăsc.

Să ieși din zona de confort, să te arunci în necunoscut și să n-ai nicio plasă de siguranță este un pic înfricoșător.

Dar… odată și-odată trebuie făcut și pasul ăsta. Dincolo de zona de confort.

Aveți curaj. Aveți un pic de îndrăzneală. Să vedeți ce – și cum – o să fie după ce vă aruncați în necunoscut.

Luați-vă inima în dinți și explorați și alte zone. Știu că aia de confort e caldă și comodă și liniștită… Dar e și plată, anostă, inodoră… Cam apatică și searbădă și fără niciun sens.

Pe când necunoscutul e plin de provocări. Surprize. Încercări…

Iar după ce treci prin ele, ieși călit. Mai tare. Mai puternic. Pregătit.

De-un început; de-o Lună (sau de-o viață) Nouă…

Care, așa se zice, nu? că asta semnifică: un început.

Ia să vedem, așa o fi?

Cu iubire,

Reclame

4 gânduri despre „Loss

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s