Bunic

Bunicul meu mai avea o vorbă, (în afară de aia cu bătutul coasei 😜) de care mi-am adus zilele astea aminte.

– Tu smultură, de-a cui ești? mă întreba câte-o tanti de pe șanț (știți voi radio-șanțu’, adică băgătoarele-n seamă care trebuiau să știe tot ce se întâmplă-n sat).

– De-a lui Dica Hondii, răspundeam io rânjind știrb, desculță și muruită de zeama cireșelor furate din vecini și mândră nevoie mare că mai aveam încă un nume.

Semănam mult cu bunicu’.  Și la constituție – slăbănoagă și deșirată, numa’ unghiuri și colțuri – da’ mai ales la nărav : încăpățânată și „dîcosa” nu renunțam în ruptu’ capului la ceva ce-mi intrase-n el.

Și pare-se c-am dat năravu’ mai departe… Cel mic e la fel de încăpățânat, dîcos și el. Avea 5-6 ani, o mogâldeață de copil, când, jucându-se pe stradă iarna, i-a intrat sania-n șanț. Zăpada mare, sania și mare și grea. S-a opintit, s-a înroșit, a nădușit și-a refuzat categoric orice ajutor:

– Nu, că pot io! Pot io!  și și-a scos sania din șanț singur-singurel.

Și poate-n continuare orice vrea. 😊

Dar să revin la vorba lui bunicu’: „Puțîn – da’ bun!”. Asta-i era replica de fiecare dată când savura o mâncare ce-i plăcea. Nu se ghiftuia niciodată. Nu se îndopa, nu înfuleca, mesteca încet și savura fiecare înghițitură iar ultima îmbucătură o lăsa întotdeauna în farfurie.

Și câtă dreptate-avea!

E suficient s-avem puțin (și nu doar mâncare) dar… să fie bun, de calitate.

Mult nu înseamnă neapărat și bine. Mult nu-i întotdeauna potrivit.

Mai bine mai puțin dar… simplu.

Când avem mult poate că risipim. Când avem însă puțin poate că altfel prețuim…

Puținul rămas din anul ăsta haideți să-l umplem cu… bun.

Cu bunătate.

Știu că-i mult stres și oboseală și-s multe griji iar pregătirile-s în toi dar… să rămânem totuși oameni.

O cititoare asta mi-a urat ieri și mi-a plăcut foarte mult, „Să rămânem OAMENI”, ce frumos! 💖

Să nu ne lăsăm transformați de tevatura asta cu sfârșitul anului în ne-oameni.

Că-i păcat.

Puținul anului rămas haideți să-l trăim bine și omenește.

Că no, vorba lu’ bunicu’:

„Puțîn – da’ bun!”.

😉

V-am țucat!

Cu iubire,

Aura.

30/12/2018

Hamme.

 

imagine: Georgios Jakobides

 

 

 

 

 

Reclame

2 gânduri despre „Bunic

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s