Thanksgiving

Pentru mine ziua recunoștinței a venit c-o zi mai târziu. Adică azi. 🙂

Pentru că azi am o mie și-o sută de motive ca să fiu. Recunoscătoare. 🙂

Azi am primit prima mea recenzie pentru cartea „Trăirile Aurei”

https://vorbepentrusufletblog.wordpress.com/2018/11/23/citind-o-pe-aura-b-lupu-cartea-trairile-aurei/?fbclid=IwAR2OqCpGfYo5lefoHwi3RhAA2PHXKf7pvmflDml09EzVvCXWsG6FXX8Uep0

ce m-a lăsat fără cuvinte dar cu ochii plini de lacrimi (mulțumesc Cristina!).

Iar pe pagina mea de Facebook am avut o vizită neașteptată ce m-a făcut să mă întreb dacă n-am tras oarișce pe nas fără să știu, că prea frumoasă și roz și minunată e ziua de azi!

Irina Binder, autoare de best-selleruri să comenteze pe pagina mea, n-aș fi visat nici într-o mie de ani! Cu atâția urmăritori, fani activi și mii de prieteni (din care io din păcate nici nu fac parte!) să mă bage în seamă? Mă tot ciupesc că poate visez…

No, cert e că azi sunt recunoscătoare. ❤

Oricât ți-ai spune că nu contează părerea celorlați, când vine vorba de munca ta, cam da. Contează. Să vezi că este apreciată, băgată-n seamă și recomandată… este pur și simplu minunat. Capeți putere. Capeți încredere. Capeți speranță…

Care trebuie să recunosc că mi-au cam dispărut în ultima vreme… O fi Mercuru’ 😜 ăsta retrograd dar m-a cam lovit dezamăgirea…

Aveam io un vis pe care-a cam trebuit să-l dau naibii… Știți care, nu? Ãla cu Adi-n curu’ gol, la cratiță, numa’ cu-n șorț pe el… Condiția însă nu s-a îndeplinit.

Nu se câștigă bani din scris

Și nu știu de ce nu-ți spune nimeni asta și te lasă să aiurezi asa, în gol!

Acum îmi este clar că n-o să mă îmbogățesc din fircălit, că nu pot să nu mai am și-un alt job pe lângă. Scrisul o să rămână un hobby. Și cam atât. Indiferent câte like-uri primesc, nu le pot unge pe pâine. Oricâte distribuiri și comentarii aș avea, nu pot plăti facturi cu ele…

Nu este o văicăreală, este un fapt de care-a fost musai să devin conștientă. Prea eram io cu capu’ în nori și visam la zile în care doar aș scrie, cu drag și sport, că realitatea a venit peste mine și m-a dat cu curu’ de pământ…

Însă un alt lucru cert este că n-o să renunț la scris. N-am cum…

Ziua de azi mi-a adus confirmarea că fac bine ceea ce fac, chiar și fără bani…

Și că am o mie și-o sută de motive să fiu – nu dezamăgită!– ci recunoscătoare.

Și chiar sunt.

With love,

Aura B. Lupu

23/11/2018

Hamme.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Reclame

8 gânduri despre „Thanksgiving

  1. Cand am vrut sa ma fac profa de romana, mama -profa de romana fiind – mi-a spus ” Zece copii dac-as avea, pe niciunul in invatamant nu l-as mai da ! ” Cam asa tu cu scrisul. Dar crede-ma pe cuvant ca daca stii ce sa scrii pe blog – si nu ma refer la mult prea folositele advertoriale – si cum s-o scrii, atunci chiar poti sa traiesti din blogging. Insa asta -evident – dureaza 🙂

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s