Ghost

Când îmi place un film –sau o carte– sunt în stare să-l revăd  –și s-o recitesc– de nenumărate ori.

Chiar adineauri am revăzut (a câta oară nu mă întrebați, că habar n-am, da’ de muuuuulte ori!) filmul cu Demi Moore și Patrick Swayz ,”Ghost”.

Și ca de fiecare dată am dat apă la șoareci de numa’ numa’.

Sau „Love story”, cartea, o citisem de atâtea ori încât știam pe de rost fraze întregi.

Și pentru ca n-o găseam în librării (pe vremea aia nu prea aveai acces la altfel de cărți decât de propagandă) când am împrumutat-o de la cineva, am copiat-o, de mână…

(Oana, îți mai amintești?).

M-au atins dintotdeauna poveștile de dragoste care dăinuiesc veșnic.

Și cred că așa este.

Avem un suflet pereche. În viața asta și-n toate celelalte. Și suntem meniți să-l întâlnim.

Iar când o faci, senzația pe care o ai e… ciudată și un pic înfricoșătoare.

Te sperie. Te amețește. Si te zăpăcește complet. Logica dispare. Realitatea se distorsionează iar explicațiile a ceea ce se-ntâmplă sunt de neexplicat.

Bine, asta pe lângă sentimentul că ai ajuns în sfârșit… acasă.

Că te-ai completat. Că partea ce-ți lipsea s-a pus la loc. Că în sfârșit ești… întreg. Tot.

Nu mai ai rețineri. Nu mai ai temeri. Nu mai ai îndoieli.

Când te sărută, simți fluturi în stomac. Când te mângăie, ți se face pielea găină. Când te atinge, simți furnicături și vezi stele verzi.

Chimie. Nimic nu te deranjează, totul se potrivește. Capul tău în scobitura umărului lui încape perfect, de parcă ați fost proiectați unul pentru altul. Picioarele vi se împletesc ca și coada-n spic a unei tinere fecioare. Mâinile voastre se caută permanent. Continuu. Iar când se găsesc, devin magneți. Foarte greu de separat și imposibil de despărțit.

Gravitezi în jurul lui.

Devine soarele tău personal și unic.

Ciudat și un pic înfricoșătoare e senzația că ȘTII deja toate astea. Le (re)cunoști deși le trăiești pentru prima oară. Și că ți-a fost un dor cumplit de el…

Până și mirosul lui ți-e familiar și devine afrodisiacul conceput parcă special pentru tine.

Felul în care te privește și te strânge în brațe, mâna lui odihnindu-se pe sânul tău, mângâindu-ți părul, buzele sărutându-ți ochii și ștergându-ți lacrimile… Încă de prima oară când face toate astea tu ai „Déjà Vu”-ul, sentimentul că toate astea s-au mai petrecut undeva, cândva…

Într-o altă viață. Trecută sau viitoare.

Și că acum v-ați regăsit.

Că te-ai întors, în sfârșit, acasă.

Cu dragoste,

Aura.

 

 

 

 

Ghost

Donație

Vă place ceea ce citiți? Aici puteți sprijini autoarea. Mulțam fain!

€10,00

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Reclame

3 gânduri despre „Ghost

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s