La Dej fulguiește. Aici e soare, cald, ieri, cât am așteptat să se usuce rufele, am stat la plajă, pe terasă. Cred că o țârucă m-am și bronzat. Acolo e frig, a plouat toată noaptea. Aici m-am uitat la stele. La Dej se face noapte de pe la 7 seara, aici soare-i încă sus pe cer. 2000 de km și diferențele-s mari. Dragii mei dragi sunt la Dej. Îmi trimit poze, filmulețe, să nu mă simt atât de rău că nu-s și eu cu ei… Am fost alături la Sfântul Maslu, de la Nicula, l-am văzut pe bunul nostru părinte citind din Evanghelie, de două ori, am văzut apusul purpuriu, am pășit pe aleea din Bungăr, i-am strâns în brațe și eu, pe toți… Dar e greu. Mi-e dor. Mă bucur tare pentru ei. Însă-mi pare rău că n-am putut fi și eu cu ei. 2000 de km și diferențele-s mari. Însă asemănările-s uriașe. De drag, de dor, de neam. Gulnara nu ne înțelege limba, dar simte la fel ca noi. Mi-a scris că nu se aștepta să găsească atâtea asemănări cu țara ei. E ca acasă. Și asta mă bucură enorm. Îi place Dejul, îi place România. Nici nu se putea altfel, doar iubește un român.
Da, diferențe pot fi mari. Iubirea însă le uniformizează, le egalează, le micește. Până dispar.
Cu drag și cu iubire,
Aura B. Lupu
06/04/2025





Lasă un comentariu