Mi-am promis c-o să mă reîntorc în Normandia anul trecut, https://aurablupu.com/2023/08/13/

când n-am apucat să văd Cote d’Albâtre și Etretat. Am plecat atunci cu regret și un pic nemulțumită, recunosc. Acum însă, după primele zile petrecute aici, regretul și nemulțumirea au dispărut complet. Coasta de alabastru e de vis. Mă rog, cât am apucat să vedem din cei 130 de km de minunăție a naturii, pe cât se întinde ea. Côte d’Albâtre acoperă mare parte din distanța dintre orașele Le Havre si Le Treport, fiind de fapt coasta nordică a regiunii naturale Pays de Caux din departamentul Seine Maritime. Am căutat o cazare cât mai aproape de Etretat, dar totuși liniștită și ferită de agitația și forfota turistică, și pot spune că am găsit. Chiar și după primele două nopți de liniște deplină, parcă tot nu-mi vine să cred că există astfel de locuri unde stăpână e tihna și pacea completă. Max e cel mai fericit, are grădină mare și locuri multe de explorat, refuză să mai între în casă. Când am ajuns ieri pe plaja din Fecamp, am fost vrăjită. Mai că-mi venea și mie, ca Max, să refuz să mă mai întorc la casă. Iar faptul că sunt și tinerii cu noi, e deja un extra-bonus. Pentru că momentele faine și deosebite, când le împărți cu cineva drag, devin extraordinare. Și minunate.

Cu drag și cu iubire,

Aura B. Lupu

22/07/2024