Să te strângă cineva în brațe tare, tare de tot, încât să simți că sufletul dezmembrat ți se pune la loc, se reîntregește.
Să te privească cu drag, cu-atâta drag încât gheața din jurul inimii s-o simți cum se topește.
Să-ți sărute buzele arse, ochii uscați de-atâta plâns, încât stelele să strălucească iar în ei, iar buzele să se-nroșească.
Să-ți mângâie părul blând, cu tandrețe, încât să te simți nu de-o sută de ani, ci ca un copil, o fetiță frumoasă, fericită, dintr-o poveste.
O poveste c-un final fericit. Și-o veste: finalurile fericite există. Unde? În poveste.
Cu drag și cu iubire,
18/05/2024




Lasă un comentariu