Scriam ieri, de mărțișor, cu un pic de supărare, de soare, ciripit de păsărele și vreme bună. Despre lipsa lor, mai exact. Eram ușor tristă, recunosc. Simbolic, de mărțișor, în prima zi de primăvară, ar fi trebui să fie o zi frumoasă, nu? Și…
Cineva, acolo sus, mă iubește.
Pentru că azi, deși s-a anunțat ploaie și frig în weekend, simt chiar acum, în momentul în care scriu, cum mă încălzesc razele soarelui prin fereastra deschisă, în timp ce aerul curat, tare, îmi invadează plămânii. M-am trezit în ciripitul vesel, cu o vedere superbă spre pădure și-n susurul apei curgătoare. Sunt fericită. Cum să nu fii? Să fii alături de prieteni, departe de lumea dezlănțuită, să trăiești un prezent la care ieri doar visai, e un motiv suficient de fericire. Mare. Iar să-ți mai și strângi copiii-n brațe, să le urezi „Bună dimineața!”, e nu doar fericire, e o binecuvântare. Pentru care poți doar să mulțumești.
Mulțumesc, Doamne!
E o primăvară minunată!
Cum vă doresc și vouă să aveți!
Cu drag și cu iubire,
Aura B. Lupu
02/03/2024









Lasă un comentariu