Azi împlinești 29 de ani. 29 de ani în care am avut privilegiul să-ți fiu mamă. 29 de ani în care te-am privit crescând dintr-un boț de 3 kile și 700 de grame într-un bărbat, bărbat care până la 29 de ani a înfruntat multe, prea multe pentru tinerețea lui. Ai știu ce-nseamnă să crești fără tată și mamă, ai știut ce-i sărăcia și lipsurile, ai cunoscut dorul și durerea, ai avut inima sfâșiată și-ai suferit mult. Ți-ai părăsit țara și prietenii, bunicii și familia, ai pornit pe un drum nou de multe ori. Și nu te-ai plâns niciodată. Ambiția și tăria caracterului tău, inima bună și blândă, empatia și umorul tău special, zâmbetul specific, dulce-amar, maturitatea de care mereu ai dat dovadă, dorința de a reuși, inteligența sclipitoare și capacitatea imensă de-a învăța, m-au uimit. M-au smerit și m-au făcut nu doar să te iubesc nemăsurat, ci să te și admir și să te respect la fel de mult. Iar felul prin care ai trecut prin ultima încercare, m-a amuțit. Uite, așa vreau să fiu când voi fi mare, aș exclama, privindu-te. Nu-ți doresc avuții, bogății, faimă și trai îmbelșugat. Îți doresc doar sănătate și fericire. Restul? Știu că dacă le vrei cu-adevărat, o să le obții.

Te iubesc, Vlad. La mulți ani!

Mă-ta.

28/11/2023