— O să te distrug! Și pe tine, și pe familia ta! Pachet vă fac pe toți și vă trimit înapoi în România, așa să știi! urlă bărbatul, în timp ce cu mâna dreaptă o împinse pe tânăra femeie în piept, dezechilibrând-o ușor.
Femeia avea paloarea unei stafii și, chiar dacă maxilarul îi tremura ușor, ochii verzi scăpărau de dârzenie. Și furie. Și teamă.
– Da, și? De-acolo am venit, am unde să mă întorc, nu mi-e frică s-o iau de la capăt, îi răspunse pe un ton ferm, care nu lăsa să se simtă zbuciumul din sufletul ei. Pumnii îi ținea strânși, simțea cum unghiile îi intră în carne, dar doar așa își putea stăpâni tremuratul. Și nu voia nici în ruptul capului să-l lase să vadă sau să simtă cât îi era de tare teamă, de fapt. Îl cunoștea prea bine, știa că era ca un rechin, dacă simțea mirosul de sânge, ataca și mai furibund, nu mai dădea drumul prăzii, o devora complet.
– Dacă nu rămâi să lucrezi aici, pentru mine, la negru, rămâneți pe drumuri și tu, și soțul tău. Doar un telefon trebuie să dau și de mâine nu mai are de lucru, îl dă patronul lui afară. Și tot la mila mea o să ajungeți, toți patru. O să-mi cerșești îndurarea! o amenință el, dezvelindu-și dinții.
– NU! În condițiile astea, fără acte și fără contract de muncă NU mai rămân! Mi-ai promis acte, am muncit pentru tine cinci ani, la negru, m-ai făcut să-mi aduc și familia aici, pe baza promisiunilor tale și acum îmi ceri să mă joc cu viitorul și siguranța copiilor mei? NU! Teroarea de-a sta ilegal NU o vreau pentru ei. Poți să mă ameninți cum și cu ce vrei, de data asta nu-ți mai iese. Sunt mamă, mai presus de toate, îi răspunse Alisa, stăpânindu-și cu greu lacrimile. Duse mâna la buzunar și scoase legătura cu chei. Încet, calculat, cu mișcări lente, le așeză pe masa cu suprafața de sticlă. Clinchetul lor răsună ca un clopot în tăcerea apăsătoare. Apoi se îndreptă spre ieșire. Bărbatul îi taie calea. De data asta avea vocea mai calmă și gravă când rosti:
– Ești sigură că asta vrei să faci?
Cu mâna pe clanță, Alisa îi zise:
– Da. Foarte sigură. Și apăsă mânerul ușii, dând să iasă. Lasă-mă să plec, te rog, adaugă ea, când văzu că el nu se clintise din calea ei.
Privind-o arzător, cu aceleași mișcări încete cu care așezase ea cheile pe masă, bărbatul se dădu deoparte și-i făcu loc să treacă. Când trecu pe lângă el, îi șopti:
– O să regreți amarnic!
Vocea lui șoptită o făcu să se înfioreze și să se cutremure, mai mult decât o făcuseră toate strigatele lui de până atunci.
Cu pași hotărâți, Alisa se îndreptă către poartă. Fără să privească în urmă, plecă.
Abia când știu că n-o mai putea vedea, se ghemui la pământ, tremurând din tot corpul și începu să plângă. Doamne, ce-o să se facă? Cum o să se descurce?

În premieră, fragment din următoarea carte, „Printre străini”.

Cu drag și cu iubire,
Aura B. Lupu
09/07/2023
https://www.sionoeditura.com/product/eu-si-atat/
https://www.sionoeditura.com/…/traieste-iubeste-si-taci/
https://www.libris.ro/librarie-online?fsv_77564=Aura+B.+Lupu