Am găsit în piață roșii defecte, nu prea lucioase, nici rotunde, nici uniforme, cu crețele, mai mult spre roz decât roșu la culoare și-am fost pe ele, direct: a mele sunteți! Acum, după ce le-am înfulecat cu pită și sare și-o țâră de caș, îmi pare rău că n-am luat numa’ tri. Roșii așa bune de multă vreme n-am mai mâncat. Miroase a fum, aud cum focul trosnește, cineva din vecini probabil face grătar. Nici măcar nu mi-e poftă, roșiile mele cu pită au fost de ajuns. Mama lor de trigliceride și colesterol! Eh, dacă crăp, măcar m-am ajuns și io, îs rotundă și durdulie, nu mai îs ca biscuitele-n dungă, de zîci că mâncam numa-n zile de post. Îmi puneam mâinile sub coapse când ședeam, să mi se apese pe ele și să pară mai late, mai grase, mai consistente, nu numa’ două bețe înfipte-n cur, două aituri, iar pulpele le-ncrucișam, pe același principiu, prin apăsare păreau mai late, mai zdravene. Iarna era fain, că purtam pe sub nădragi înc-o pereche, plus ștrimfi și-atunci eram și io în sfârșit mai grasă, ba mai îmi băgam și bluzele în pantaloni și le înfoiam. Mda, ai grijă ce-ți dorești, nu-i așa? 🙄
Mama lor de trigliceride și colesterol!
Cu drag și cu iubire,
Aura B. Lupu
21/09/2021
Aura B. Lupu 
Lasă un comentariu