Metanie

Doamne, fă din suferință,

Pod de aur, pod înalt,

Fă din lacrimă velință

Ca-ntr-un pat adânc și cald.

Din lovirile nedrepte

Faguri facă-se și vin.

Din înfrângeri, scări și trepte,

Din căderi, urcuș alpin.

Din veninul pus în cană

Fă miresme ce nu pier.

Fă din fiecare rană

o cădelniță spre cer;

Și din fiece dezastru

și crepuscul stins în piept,

Doamne, fă lăstun albastru

și fă zâmbet înțelept.

Radu Gyr

O poezie prea frumoasa, pe care-i musai s-o public și eu.

Cu tot creditul acordat autorului, bineînțeles.

Și cu sfioase mulțumiri.

Cu iubire,

Aura.

♥

Foto: Aura Lupu, Praga, Podul Carol.