Iar a turbat vântul, iar s-a apucat să urle, să vâjâie și să se certe cu tot ce-i iese-n cale. Chiar și din casă aud frunzele spulberate hârșâind pe trotuar și văd copacii cum se-ndoaie, bieții, încercând să reziste rafalelor care vor să-i culce la pământ. Sper să se potolească, să-i treacă nervii și cheful […]
V-am zis că mă apuc (iar) de alergat? V-am zis. 😁 Mare bucurie mare c-am reușit azi. Nu mult, nu tare, dar destul. Pentru început a fost chiar bine. E adevărat că fac acasă exerciții de 2 săptămâni, mi-am dezmorțit încheieturile și mușchii și mi-am pregătit, măcar așa, un pic, corpul. M-a ajutat și faptul […]
În nicio jumătate de oră, cerul de-un albastru sticlos, perfect, fără gram de nor, a fost înghițit de-o ceață groasă, rece și neplăcută. Dacă ieșind din casă am tras aerul curat cu nesaț în piept, dându-mi jos căciula și regretând c-am luat o haină prea groasă, la întoarcere îmi legam deja fularul mai strâns și-mi […]
Cinste. Onoare. Omenie. Dreptate. Respect. Mai ales respect. Cuvinte rostite pompos și cu emfază, dar al căror înțeles ne scapă. Adevăratul lor înțeles. Sonoritatea lor dă bine când le rostim. Dar oare le și simțim? Le înțelegem cu adevărat? Parcă ar (și aș) aparține altui secol. Regret că am ajuns să cred asta. Regret că […]
Femeia se apropie de fetița cuibărită lângă trunchiul gros al copacului din care, din loc în loc, curgea rășină lipicioasă. Cu genunchii osoși strânși la piept și capul întors către zarea în care soarele apunea în culori magice, fetița plângea muțește. Câte-un suspin întretăiat îi umfla pieptul micuț, iar cu dosul palmei își ștergea lacrimile […]
Io cred că mă transform în unicorn. 🦄 😁 Îmi apare un corn în frunte. Nu râdeți, că-i pe bune. Chiar am un nodul sub piele, tare, cărnos, care văd că tot crește. Încet, dar crește. E, asta e. Doctorul a zis să nu-mi fac griji, că nu-i periculos. Da, da-i inestetic. Să ai un […]
Ce bine-ar fi să mă pot teleporta! Acum să fiu acasă, în Cuzdrioara, la alb. Omăt alb, tort alb, capete ninse. Să tăiem împreună tortul făcut tot împreună, prin telefon, să mă uit pe geam cum ninge, să fac cărări, să bat covoarele pe zăpada pufoasă din gredină, să aprind focul în sobă mare, de […]
După ce fac curat prin casă am întotdeauna un sentiment de împlinire, de satisfacție. Alții au sentimentul ăsta când escaladează Everestul, io, dereticând. 😁 Ăsta-i Everestul meu. Îl mai aveam după ce alergam, și atunci escaladam un vârf, tot de-al meu. Dar cred că-i important să facem ce ne împlinește, indiferent când de înalt sau […]
Tot pe tema asta am mai scris io acum 4 ani. Văd că-i nevoie de-un „reminder” https://aurablupu.com/2018/01/10/toxicitate/ Am dat de-un om fain, recomandat de alt om fain, scrie dumnezeiește (mai e și preot), iar la el am găsit alți oameni faini. Și uite-așa ți se îmbucură zilele când vezi că și pe internetul ăsta criticat, […]
Trag adânc în piept mirosul de baltă. Mâl, pește, miros de mare parcă, sunt cu nasu-n vânt, adulmecând. O tanti face poze, umblă cu trepiedul în spate, se-oprește din loc în loc, reglează, studiază, văd că întoarce obiectivul către noi, îi zâmbesc. Mă opresc la câțiva pași, mă uit cum focalizează, și-atunci văd și eu […]
O ceață groasă acoperă totul de câteva zile. E alb-negru, nimic nu mai e colorat, ceața lăptoasă a anulat orice nuanță și-a lăsat doar albul și negrul, ca-n filmele vechi. Un peisaj ciudat, mistic, periculos, straniu de-a dreptul, nemișcat. E totuși și-o frumusețe-n el, un mister ce parcă așteaptă să fie dezvăluit. Soarele-i când alb, […]
Când te-ncearcă dorul, când nu-ți mai găsești locul și rostul, când simți că rădăcinile-s prea departe, acoperite acum de-omătul gros, du-te în cămară, caută oala veche, de tuci, și pune apă la fiert. Apoi ia un pumn de fărină ca auru’ și-mprăști-o-n apa clocotind. Simți cum ți se scurge printre degete, ca țărâna pe care-o […]
Am devenit o persoană tare ciudată, chiar și pentru mine. Nu mă interesează reducerile, nu-mi pasă că vecinii nu-s prietenoși, mă enervez foarte puțin, spre deloc, reușesc să-mi exprim nemulțumirile calm, explicit. Io, care eram toată o zdroabă și mă ambalam și mă turam, nu mă mai enervez aproape deloc. Văd mizerie pe stradă, îmi […]
Întotdeauna mersul cu autobuzul mă fascinează. Bine, nu mersul în sine, ci oamenii pe care-i văd. Majoritatea sunt cu nasu-n telefoane, eu cu ochii pe fețele lor. Toți poartă masca cum trebuie, nimeni n-o are sub nas, o femeie urcă grăbită și uită de ea, caută apoi precipitată în geantă, scoate abonamentul, validează călătoria și […]
E posibil să-mi fie rușine uneori de deciziile luate, de vorbele aruncate, de reacțiile sau de acțiunile mele, dar niciodată, absolut niciodată n-o să-mi fie rușine de faptul că am fost săracă. Și tot niciodată n-o să mă mândresc cu țoalele mele de firmă, cu gentuțele scumpe sau cu ochelarii de soare faimoși. N-o să […]
Când dau de câte-o poză din asta, nu pot să nu mă-ntreb ce s-ar fi întâmplat cu noi dacă nu plecam io de nebună peste mări și țări. Cum oare ar fi arătat viața noastră dacă rămâneam în țară? Aici eram deja mai „răsăriți”, mai avuți, io lucram deja în Belgia și ne permiteam ca-n […]
Mă uit cu jind la pista de atletism. Un gust amar îmi invadează gura. Acum doi-trei ani alergam 10 ture, fără probleme, ba mai făceam și întrecere cu Adi, cine ajunge primul la linia de sosire. Și trișam, ne îmbrânceam, tăiam terenul de-a latul, râdeam în hohote și ne distram. De multe ori ne lungeam […]
Evident că n-am putut sta în casă când soarele strălucește, aici musai să te grăbești și să profiți de fiecare zi frumoasă, că nu se știe când va mai fi alta la fel. Am găsit și câteva câmpuri inundate, așa cum au avertizat că va fi, partea faină e că s-au strâns o mulțime de […]
Baiul cu statul în liniște și făcutul a ceea ce-ți place este că te-nveți așa. Devii tot mai selectiv. Mai asocial. Nu mai tolerezi intervenții nepotrivite în viața ta, în ritmul tău. Nu mai simți nevoia de-a te adapta, integra, potrivi. Ți-e bine ție, cu tine. Și cu cei ca tine. Cu tribul tău. Cu […]
Mă întreb de unde și oare până când atâta revărsare de apă, e potop, s-au emis avertizări de inundații, nu-i de mirare, perdeaua de apă ce curge din cer nu contenește, nu-ncetinește, nu obosește, ropotul ăsta e neostoit. Apăsarea lui e în schimb obositoare, geamurile toate-s ude, stropite, pervazurile la fel. Roțile mașinilor ce trec […]
Prima zi din an a fost o zi superbă, cu soare, 14 grade, ce-i drept a cam bătut vântul dar asta a făcut să simt mai bine mirosul jilav de brazdă-ntoarsă și cel al bălții, de pește, stuf și mâl, amestecat cu un miros de fum, de brad ars, adus de cine știe unde. N-a […]