Prima zi din an a fost o zi superbă, cu soare, 14 grade, ce-i drept a cam bătut vântul dar asta a făcut să simt mai bine mirosul jilav de brazdă-ntoarsă și cel al bălții, de pește, stuf și mâl, amestecat cu un miros de fum, de brad ars, adus de cine știe unde. N-a fost un cer senin, norii erau ca vata întinsă mai demult pe brad, când nu aveam zăpadă artificială. Mai știți? Bomboane în celofan, tari, rămase de pe-un an pe altul, peteală colorată și ghirlande făcute de noi, din hârtie creponată. Și ce brazi frumoși erau! Simplitatea naturii ne amintește uneori de câtă frumusețe avem sub nas, când noi o căutăm în alte părți.
Pescărușii hoțomani au dat raită curții în care câteva găini, supravegheate atent de cocoșul falnic, scurmau pământul reavăn.
Max, atent la galițele gălăgioase, era ca un copil crescut la bloc, ce n-a văzut încă o fermă. Când trei călăreți au apărut în tropot de copite, a fost de-a dreptul încântat, a trebuit să-l iau în brațe și să nu-l las să latre, să nu sperie caii. În capelă erau aprinse câteva lumânări, semn că mai fusese cineva pe-acolo. La întoarcere soarele a colorat în auriu copacii, contrastul cu luciul apei și reflexia cerului fiind spectaculos.
A fost o primă zi din an simplă dar minunată. Poate că simplitatea e tot ce trebuie să căutăm.

Cu drag și cu iubire,
Aura B. Lupu
02/01/2022