Apus

Ce bine că există apus! Pot să am orice stare proastă, pot să fiu oricât de abătută și tristă, dacă văd cum apune soarele, mă liniștesc. Odată cu el parcă se scurg grijile, odată cu el apun supărările. Odată cu el cobor și eu, în mine, apun, mă scufund.E prea multă frumusețe în zare, ca … Continuă lectura Apus →

Scut

Când răutățile gratuite, săgețile otrăvite vin, trebuie doar să știi cum să le respingi.– Vai, dragă, te-ai operat? Ți-ai făcut lifting facial? Ți-ai injectat botox? Hai, zi drept, ce ți-ai făcut la față, de-ai întinerit așa? – Nu-mi mai pasă de întrebările tâmpite și de părerile nimănui, a răspuns doamna, zâmbind. Și-am luat o hotărâre … Continuă lectura Scut →

Emoții (încă nu de toamnă)

Emoții la pachet, emoții la pătrat, emoții la casetă, emoții... De când ne-am reîntâlnit, după atâta amar de ani, am parte de-o grămadă de emoții, ies la suprafață lucruri uitate, amintiri prăfuite, senzații înăbușite. Și e firesc, când un om a făcut parte din viața ta o bună bucată de vreme, ați împărțit multe, ați … Continuă lectura Emoții (încă nu de toamnă) →

Atomium și Manneken Pis

Când vii în Belgia, două puncte importante e musai să le vezi, altfel nu poți zice c-ai vizitat-o, două lucruri trebuie bifate ca să primești ecusonul de vizitator: Atomium-ul și Omulețul pișolcoș (pișăcios) – Manneken Pis. Numele-i provine dintr-o faptă devenită istorică, când copilul a salvat Brusselul de la nimicire. În secolul al XVII-lea, la … Continuă lectura Atomium și Manneken Pis →