În ultimele săptămâni (ce deja mi se par o eternitate!) răpăitul ploii pe acoperiș mi-a încercat fiecare nerv, vuietul vântului m-a scos din minți (chiar și noaptea, cu perna pe cap tot m-a bântuit, alături de rafalele de ploaie ce șiroiau pe geam), frigul umed mi-a cam pătruns în suflet și în oase și mi-a … Continuă lectura Refuz
Autor: Aura B. Lupu
Eu. Și atât.
Lehamite
N-am văzut gram de zăpadă toată iarna și azi-dimineață, surpriză! A nins! La voi cum e? Am citit pe ici, pe colo, că e primăvară. Așa am crezut și eu, până mai-nainte. Acum îmi arunc ochii pe geam și mă ia cu fiori. Nici nu-mi vine să mai ies din casă! După ce că de … Continuă lectura Lehamite
Cei mai tari cititori
Yeee! Sunteți cei mai tari cititori! Vă mulțumesc și vă țuc de nu vă vedeți! https://dealedianei.ro/2020/02/24/si-castigatorii-sunt/
3D – De drag. De dragoste. De Dragobete.
Poți să iubești până nu mai știi de tine, poți să arzi complet de drag și dor, poți să te tăvălești ca peștele pe uscat, poți face tumbe și vărsa lacrimi amare până inunzi deșertul, că-i tot degeaba. Când iubirii tale nu i se răspunde iar sentimentele nu-ți sunt împărtășite, te păcălești singur, te risipești; … Continuă lectura 3D – De drag. De dragoste. De Dragobete.
Viruși
Tătă tărășenia asta cu virusu' pluii începe să semene cu scenariul unui film de groază. Panică, rafturi golite, făcut provizii, măști, carantine, etc. E groasă, dar parcă nu atât de groasă pe cât se vrea să ne facă să credem. Ok, e de avut de grijă, de spălat mînuțele mai des, de evitat locurile aglomerate, … Continuă lectura Viruși
Vulpea la struguri
Când nu ajungi la struguri, normal că brusc devin necopți. 😉 Răutatea, dar mai ales invidia, or să ne pună capac. Nu alte metehne ci astea două-s (după mine) cele mai păcătoase și mai greu de dus. Eh, fiecare duce ceea ce-și așterne și primește la final (cum am mai scris io odată) fix ce-a … Continuă lectura Vulpea la struguri
Mălin
Se apropie momentul... 🙂 Feeria albastră.
De parcă…
De parcă un cuțit mi s-ar răsuci în inimă.
De parcă un fier înroșit în foc mi-ar răscoli măruntaiele.
De parcă mi s-ar presăra sare pe-o rană deschisă.
Și toate astea simțite de-odată și-amplificate de-o mie de ori.
Și-aș urla până mi-aș pierde vocea. Aș sparge ceva, aș lovi în ceva cu sete, până aș obosi.
Aș dormi continuu, somn fără vise, ca să nu fiu nevoită să-mi amintesc.
Dar îmi amintesc. Tresar la orice sunet, crezând, sperând că-i el. Și-apoi lacrimile-ncep să curgă, fără să le mai pot opri.
Oare cât poți plânge până nu mai ai lacrimi?
Oare până unde trebuie săsimțidurerea pentru ca apoi săamorțești?
03 aprilie 2019. Zi fatidică în calendar.
Pregătiți de-o vizită la medicul veterinar, pentru că și tratamentul ăsta de 2 săptămâni cu antibiotic eșuase iar bietul Edi era tot mai rău, am oprit în drumul nostru spre cabinet și i-am mai luat…
Vezi articolul original 179 de cuvinte mai mult
Zile mai puțin grozave
Azi nu-i o zi prea grozavă. N-am dormit bine și cât am dormit am visat tot felul de chestii, știți cum sunt visele alea după care te trezești mai obosit decât te-ai culcat, nu? No, așa și io, zici c-am tras în jug toată noaptea în loc să dorm. Ce-i drept m-a și mâncat oareunde … Continuă lectura Zile mai puțin grozave
Spinoza
Baruch Spinoza a fost un renumit filosof evreu-olandez de origine sefardă, cu strămoși de proveniență portugheză, care a trăit în secolul secolul al XVII-lea. Încă de atunci el ne-a spus unde să-l cautam pe Dumnezeu. Încăpățânați, l-am cautat peste tot, doar acolo unde era, nu. Măcar de-acum să-l ascultăm... "Dumnezeu", după Spinoza. "Încetează … Continuă lectura Spinoza
