"Azi, 09/11/2019 se împlinesc trei decenii de la căderea Zidului Berlinului, cel mai puternic simbol al Războiului Rece. Pornit din eroarea unui oficial est-german, momentul a însemnat întâi de toate regăsirea celor despărțiți de această construcție. Numai că dincolo de forma sa fizică, Zidul Berlinului a reprezentat și un obstacol psihic. O barieră care nu … Continuă lectura Zidul Berlinului
Autor: Aura B. Lupu
Plecări
De fiecare dată când cineva a plecat din viața mea, am simțit regret, supărare, deznădejde uneori. Părăsitul nu-i ceva ușor de digerat, de cele mai multe ori l-am interpretat astfel: "Nu ești suficient de bună pentru mine, ne te mai vreau, ești nașpa, etc.". Și-a durut de fiecare dată ca naiba. Am simțit de fiecare … Continuă lectura Plecări
Poveri
"Cea mai grea povară pentru un copil este viața netrăită a părinților" – Carl Jung Amu io știu că mulți/multe s-ar putea să nu fie de acord cu mine da' nu-i musai, oricum tăticu' psihologiei analitice (după cum zice atotștiutoarea Wiki) știe mai bine despre ce vorbește. Io nu fac altceva decât să fiu de-acord … Continuă lectura Poveri
Nea Petre, bloggerul misterios
Făt-Frumos și urâtul seriozității

Am citit un articol haios al Aurei B. Lupu, „Efectul Gloria”… Și mi-am amintit de o pățanie personală. Eram gata să o invadez, după firea mea avântată și să-i fac nervii praștie cu propria mea întâmplare. Acesta este mereu primul meu impuls, Potecuța știe, că nu scapă aproape niciodată. Pentru că eu particip activ când citesc pe blog, ca și cum m-aș afla în fața unor epistole. Și când mă prinde o idee, mă simt parcă agățat cumva de acea persoană, care îmi pare că mi s-a adresat direct. Așadar îmi vine firesc să-i și răspund, cum altfel? La modul: „Ce, nu mă știi?…Tocmai ți-am citit scrisoarea! Am fuzionat, deci cred că suntem prieteni…”
Mihai Hai-Hui mi-a spus cândva, în vremea pionieratului meu pe blog, că ar fi bine să nu-mi irosesc povestirile mele prin comentarii, unde pot rămâne necitite chiar de către persoana destinatară. Deși asta cu irositul n-ar fi…
Vezi articolul original 1.592 de cuvinte mai mult
Între cer şi pământ
Octombrie 2002
Toamna.
Un anotimp atât de frumos! Însă un an cu amintiri atât de dureroase!
Cu o geantă mică pe umăr, cu 10 euro în buzunar, îmbrăcată cam subţire pentru vântul rece de aici, priveam frunzele spulberate de vânt şi mă întrebăm: „Oare unde-o să dorm la noapte? Oare ce-o să mănânc?”.
M-am aşezat pe-o bancă şi-am început să scriu în jurnal. Fumam. Asta-mi mai ţinea parcă de foame. Mă gândeam la copiii lăsaţi în România, le vedeam fetişoarele triste, parcă le auzeam vocile subţiri şi-mi doream, cu disperare, să-i pot lua în braţe. Dar gata. Nu-mi puteam permite să mă mai gândesc la ei, era musai să-mi păstrez puterea. O făceam pentru ei, pentru viitorul lor.
România mă scuipase afară. Cu două slujbe şi tot nu făceam faţă. Abia reușeam să plătesc facturile. Ziua de salariu însemna 100 de grame-n plus de parizer şi, poate, şi vreo 2…
Vezi articolul original 486 de cuvinte mai mult
Taj Mahal
❤ Taj Mahal este un monument în orașul Agra, India. A devenit parte din patrimoniul mondial UNESCO și rămâne printre cele mai vizitate și faimoase monumente din lume. Cu siguranță știți că dragostea este cea care a creat Taj Mahal-ul... ❤ Când a ajuns pe Tronul Păunului, în 1627, prinţul Khurrum a devenit Shah Jahan … Continuă lectura Taj Mahal
Natură
Natură. Liniște și pace. Doamne, ce zi frumoasă! Și ce bine-mi pare că mi-am învins lenea și-am plecat la plimbare! Și mai bine-mi pare c-am ales un traseu nou, necunoscut. Nu știu de ce, dar mă încântă un drum nou, neumblat. Să văd ceva pentru prima oară mă-nfiorează, mă umple de emoție și exaltare. Sunt … Continuă lectura Natură
O poveste scrisă de Condei
Pozele tale Aura, și mai ales gândurile așternute în litere cântătoare, mi-au transmis o stare din care s-a născut această poveste. Îți aparține întru totul și de aceea ți-o dedic și o las aici, în comentariu. 🙂 "La început, se spune că existau numai două anotimpuri, vara și iarna. Și erau doar două culori acromatice, … Continuă lectura O poveste scrisă de Condei
Optimism și pozitivitate
Am fost optimistă și pozitivă dintotdeauna. Am văzut mereu partea plină a paharului, chiar și când paharu' era spart. 🤪 Am avut mereu credința că totul se rezolvă, că întotdeauna este o soluție și că, chiar și din situațiile cele mai disperate, cumva voi reuși să răzbat. Să ies la liman. Și chiar așa a … Continuă lectura Optimism și pozitivitate

