E frig. O să fie și mai frig, temperatura va scădea până la minus 4 grade. Nu mă mir, la cât e cerul de senin. O scamă de nor e singura care-l străbate. Îmi place forma lui, mă duce cu gândul la o pană. Pe terasă, în aerul rece, sub cerul înstelat, mă simt bine. … Continuă lectura -4 grade →

Ieri mi-am primit diplomele de la cursul pe care l-am urmat. Chiar dacă mi-a fost tare greu, chiar dacă a trebuit să mă opresc după două îmbolnăviri repetate, când le-am văzut sub ochii mei și le-am ținut în mâini, un fior de bucurie și satisfacție m-a străbătut. Bravo, Aura, ai făcut-o și pe asta! Nu … Continuă lectura Meserii →

Acum câteva zile făceam plajă pe terasă, admiram magnolia și eram sigură că primăvara a venit. Azi mă uit afară și mă uit, mă frec la ochi și iar mă uit... 😳 Au anunțat o răcire a vremii, da' așa zăpadă n-am văzut tătă iarna asta, cum s-a așternut acum. Cred că-mi bat covoarele pe … Continuă lectura Crăciun fericit! →

Ultimele zile din martie au venit cu vânt, cerul s-a înnorat și temperatura a mai scăzut. Nu-i bai, natura tot frumoasă e. Pe lac ne-a întâmpinat o lebădă ce-a venit până lângă mal, ne-a studiat, noi am admirat-o, apoi a-nceput să facă scufundări. La căsuță am găsit un copac doborât de furtuna năprasnică de-acum o … Continuă lectura Prezență →

Culori. Miresme. Cer senin. Am avut multe zile frumoase, un martie excepțional. Chiar dacă-n lume-i multă tulburare, sunt vremuri istorice, contradictoriu eu simt c-am dobândit o acceptare, o liniște. O împăcare cu tot ce e, cu ce se întâmplă, cu tot ce va veni. Simt că cineva a pus o mână protectoare deasupra mea. Și … Continuă lectura Culori →

Zilele astea e carnaval la mine-n sat. Cum de doi ani n-a mai fost, e lume multă, muzică asurzitoare, frenezie, agitație, de parcă oamenii ar vrea să recupereze distracția și băutura pierdută. Io nu-s mare fan – asta cred că știți deja – nici al gălăgiei, nici al aglomerației, nici al băuturii. Și chiar să … Continuă lectura Carnaval →

Nu-mi număr kilometri făcuți pe zi, nu-mi stabilesc repere, nu-mi impun până unde să ajung. Mă opresc unde vreau, alerg cât pot, stau pe pământ, citesc, scriu, mă joc cu Max sau pur și simplu contemplez. Admir, respir, zâmbesc. Sunt. Doar sunt. Împăcată cu mine și cu lumea asta, accept ce mi se oferă. Cât … Continuă lectura Sunt →

Nu pot zice că-mi place viața, o iubesc de-a dreptul! Și cum să n-o iubești când ai atâta frumusețe-n jur? Când îți oferă atâtea clipe minunate? Când miracolele-s în fiecare zi? Refuz să mă simt vinovată pentru ele. Refuz să stau cu nasu-n știri, lipit de televizor. Refuz să cad în capcana fricii, a nebuniei … Continuă lectura Refuz →

O altă zi splendidă. Parcul a fost plin, pe pături, pe bănci sau direct pe iarbă oamenii se bucurau de vremea frumoasă. Un grup de băieți jucau fotbal. Alt grup s-a apropiat de ei și-au întrebat: "Facem un meci?". "Facem!", le-a răspuns liderul lor. Ce ușor și simplu leagă copiii prietenii! Ce repede găsesc ceva … Continuă lectura Puștiulică →

Aceeași emoție. Aceeași bucurie. Aceeași fluturi în stomac. Am văzut apusul de nenumărate ori, dar tot mă emoționează. Tot mă bucură. Și aceeași emoție, bucurie, am simțit-o când, privind apusul de sus, de pe dig, doar eu și Max, simțindu-ne singuri pe pământ, am văzut îndreptându-se spre noi un om. I-am recunoscut mersul, haina, statura, … Continuă lectura Emoție de primăvară →