N-am ce să vă scriu, n-am ce să vă arăt. N-am poze din excursii, vacanțe, zboruri, peripeții, nici nu pot să vă împărtășesc experiențe extraordinare din lumea largă, să vă povestesc ce-am dres și ce-am făcut. Totul se rezumă la aceleași poze cu mine pe coclaurile obișnuite, pe unde v-am purtat de cred că v-am zăpăcit, le cunoașteți acum la fel de bine ca și mine, la câte poze v-am tot arătat. Iar extraordinarul a dispărut. Doar amănunte și întâmplări obișnuite, din viața mea banală, e tot ce pot să vă împărtășesc. Stau uneori în fața ecranului și mă întreb, ce pot să vă mai scriu? Mi-a secat desaga, cuvintele nu le mai găsesc. Sau cele care-mi vin, nu prea vreau să le aștern. Cutare și cutare s-au îmbolnăvit, cercul se tot strânge-n jurul meu, mă simt uneori ca Pardaillan în camera secretă, ai cărei pereți se mișcă, se strâng, încet, încet, amenințând să zdrobească tot ce-i între ei…
Mă uit pe geam iar ceea ce văd nu-i deloc încurajator. Umbrela din colțul străzii, din fața cafenelei, flutură bezmetic, mai-mai să se răstoarne, iar sunetul ajunge până la mine, lugubru, ca o zbatere de aripi, disperată. Strada e pustie, nu-i nici țipenie de om, seara de sâmbătă era mereu aglomerată, mereu auzeam râsete, murmur, voci, la intersecția ce-i la doi pași de mine, și unde-s multe cafenele, era rumoare mereu, până spre dimineață. Acum e o tăcere stranie, care mă-nfiorează și mă face să-nchid geamul și să mă retrag rapid în dormitor. Umbrele copacilor de peste drum, ce seara când soarele apune sunt scăldați în auriu, acum sunt niște brațe scheletice care se-ncovoaie, se apleacă și șuieră amenințător.
Prea multe umbre, prea pustiu. Prea mare-i liniștea, pentru o noapte de sâmbătă.
În dormitor lampa de Himalaya luminează blând, Max, cu giumbușlucurile lui, mă face să zâmbesc, iar respirația liniștită a lui Adi, care deja doarme, mă calmează și pe mine.
Amănunte din viața mea banală și câteva poze cu strada și coclaurile obișnuite, atât pot să vă ofer.
Și-o umbră de zâmbet.
Cu drag și cu iubire,
Aura.
14/11/2020
P.S. Și-o melodie adecvată:
Aura B. Lupu 
Lasă un comentariu