Fericire

Azi dimineață, când am deschis Facebook-ul, primele postări ce le-am văzut au fost ale unui fotograf polonez. Minunate. Peisaje de vis, desprinse parcă din poveste. Fiecare poză era mai frumoasă și mai spectaculoasă decât cealaltă, făcute în munții Tatra (unde-a fost bunicul în război). Și trebuie să vă mărturisesc că, privindu-le, mi-au dat lacrimile… de ciudă. Atâta frumusețe, zăpadă, alb, feerie, cer înstelat, iar eu am parte doar de vânt și ploaie și cer gri, doar de noroi și apă și frig, și ceață și umezeală… Privind pozele, îmi venea să intru prin ecran. Să pot să mă bucur și eu de zăpadă și fulgi și aer curat și alb…

Și ia ghiciți… Se spune că trebuie să ai grijă ce-ți dorești, că s-ar putea să se împlinească. Într-o jumătate de oră a început să ningă. Cum eu aici, în Belgia, nu-mi amintesc să fi văzut vreodată. O ninsoare cum doar în România am mai văzut. Fulgii cădeau din cer necontenit, s-au format vârtejuri care spulberau zăpada, totul era alb, curat, aerul rece și proaspăt. În câteva minute am fost acoperită din cap până-n picioare de zăpadă.

Ce fericire, Doamne! Am făcut om de zăpadă. Ne-am bulgărit, am mâncat zăpadă și-am încercat să prind fulgii cu limba, am alergat și ne-am zbenguit și ne-am bucurat mai ceva decât niște copii. Am râs. Am și plâns de fericire și recunoștință că Dumnezeu mi-a îndeplinit dorința. Nu-mi venea să cred. Nici acum parcă nu-mi vine și chiar în timp ce scriu îmi tot arunc ochii pe fereastră, să mă asigur că ceea ce-am văzut a fost real. Poate că o să zâmbiți cu condescendență citindu-mi rândurile. Atâta tam-tam pentru niște fulgi de zăpadă? Da, atâta. Pentru că ce vreau să vă transmit este să nu renunțați niciodată la dorințele voastre. Și nu mă refer la cele materiale, ci la acele dorințe care vă hrănesc sufletul. Și inima. Formulați-le în primul rând. Puneți-le pe hârtie dacă vreți.
Dar mai ales credeți în îndeplinirea lor. Uite, a mea azi s-a împlinit! Iar fericirea unor astfel de momente o purtăm pe veci în suflet. Asta este de fapt avuția, bogăția noastră cea mai mare. Nimic din ce avem material nu luăm cu noi. NIMIC. Doar amintirile…
Creați cât mai multe amintiri frumoase. Și-o să fiți bogați. Mai bogați decât ați fost vreodată. Dar, mai ales, fericiți.