Bunul samarinean

Exact felul acesta de a gândi, de a ne separa, de a ne considera unii mai cu moț decât ceilalți, ne-a dus și ne-a adus unde suntem acum. Și culmea este că nici acum, în ceasul al XII-lea, când suntem toți în aceeași barcă, pe aceeași mare învolburată, în ochiul furtunii, tot nu vrem să pricepem, refuzăm să vedem adevărul și continuăm cu aceeași atitudine de… știți voi ce!
(Lc. 19, 5) Şi când a sosit la locul acela, Iisus, privind în sus, a zis către el: Zahee, coboară-te degrabă, căci astăzi în casa ta trebuie să rămân.
(Lc. 19, 9) Şi a zis către el Iisus: „Astăzi s-a făcut mântuire casei acesteia, căci și acesta este fiu al lui Avraam.”
Fiul Domului a venit să caute și să mântuiască pe cel pierdut și pe toți îi cheamă la mântuire, nu doar pe cei care se consideră și se cred aleși! Ortodocși, catolici, atei, musulmani, negri sau albi, români, chinezi sau belgieni, săraci sau bogați, chiar mai contează ce suntem? Iubirea-i singura care ar trebui să ne unească, credința să răzbată și acceptarea să primeze, suntem toți la fel în fața morții, fix la fel trecem dincolo cu toții!
Dacă nici acum nu înțelegem asta și continuam să ne separăm, aaa, păi papa-i catolic, de ce nu postăm doar despre ortodocși, aaa, păi de ce aprinzi lumânări în capelă catolică când tu ești ortodoxă? și nu vedem dincolo de gest, când nu primează iubirea în fața urii, când nu ne rugăm și nu aprindem lumânări pentru TOȚI, mai ales pentru dușmani, și nu ne rugăm din tot sufletul pentru ei, să fie mântuiți și iertați de Dumnezeu dar în primul rând de noi, NU ne-am învățat lecția, nu suntem asemenea bunului samarinean, suntem preotul care-a trecut indiferent pe lângă omul bătut de tâlhari când cobora de la Ierusalim la Ierihon.