Cei care mă citiți de pe la începuturi, 2017 adică, sau cei care mi-ați citit deja cărțile, știți că am avut mulți ani grei. Dar ca anul ăsta n-a fost niciunul. De-atâta nesiguranță și incertitudine n-am mai avut parte. Nici măcar când eram cu traista-n băț și nu știam ce-o să mănânc sau unde-o să … Continuă lectura Nervi și nu numai
🎗️🎗️🎗️
Flyere pe care le găseam prin poștă și le ignoram, acum fac să-mi sară inima din loc. Primeam plicuri cu invitații să mă duc la controale gratuite pentru cancer de colon, cancer la sân, cancer de colul uterin etc. și, recunosc, nici nu le deschideam, le aruncam direct la cartoane și hârtii (știți că aici … Continuă lectura 🎗️🎗️🎗️
„Babă bătrână”
Oficial, îs babă bătrână. Cică așa ești când intri la menopauză. Io nu cred, mă simt tînără și neliniștită, mai ceva ca-n pubertate. Da' no, chestia nasoală e când mă iau bufeurile, să nu-mi stai în cale, că-i bai. Țîp tăt di pă mine, da' tăt, de zîci că-s Baba Dochia în urcare. Apoi de … Continuă lectura „Babă bătrână”
Fir-aș!
Câte-o zi e atât de încărcată încât am senzația c-a trecut mult, mult timp între răsărit și apus. S-a făcut frig dintr-odată, diferența mare de temperatură ne-a făcut să aprindem focul. Îmi place toropeala pe care-o simt acum, la căldură, după ce-am pedalat prin frig și-am strâns vântul tăios în haine și-n păr. Mirosul de … Continuă lectura Fir-aș!
1000 de euro
După ce fumă liniștit câteva minute, fără să rostească o vorbă, Liviu porni. Privea tăcut și încruntat prin parbriz, încleștându-și fălcile și strângând mâinile pe volan. Alisa vedea cu coada ochiului încheieturile lui albindu-se și nu putea să nu se întrebe dacă nu cumva, făcând asta, bărbatul mătăhălos și le imagina în jurul gâtului ei … Continuă lectura 1000 de euro
Credința. Iubirea. Speranța. Și soarele.
Mașina rulează cu viteză, apusul e greu de văzut din mers. Și totuși încerc să-l prind. Când privesc poza sunt uimită. Reflectă exact situația, totul e schimbător, în mișcare, dar un punct de sprijin rămâne. Soarele. Credința. Chiar dacă restul e neclar, ceva se vede perfect. Soarele. Dragostea. Culorile-s amestecate, nuanțele-s incerte, dar ceva strălucește. … Continuă lectura Credința. Iubirea. Speranța. Și soarele.
Din nou ardei umpluți
Miroasă a fum din lemn de brad, cineva face grătar, oare alt lemn n-o fi găsit? Cerul e iar desenat, trasat de-o mână nevăzută. Păsările încă ciripesc de zor, iar Max, ca de obicei, mi s-a cuibărit în brațe. Vecina se plânge, în dialect, de situația din Vlaanderen, oare o fi văzut știrile, să o … Continuă lectura Din nou ardei umpluți
După un an
„Mi-am făcut un obicei să dăruiesc cartea dv. tuturor prietenilor mei și primesc mulțumiri, pt. că titlul cărții spune tot ceea ce trebuie să facem în viață! TITLUL #TrăieșteIubeșteȘitaci - a devenit între noi un fel de ⟪mai taci din gură!⟫ Îmbrățișări!” Elisabeta Dobre. Să afli că unei cititoare i-a plăcut cartea ta atât de … Continuă lectura După un an
Scris și biciclit
Fără bicicleta mea și mersul la muncă probabil aș înnebuni. Și fără scris, mai ales. Sunt supapele mele de rezervă. Cred că fiecare avem felul nostru de-a defula, de-a elibera tensiunea acumulată. Mai ales acum, când suntem asaltați de veștile proaste, de probleme și tragedii. Nu-i zi în care să nu aud că iar s-a … Continuă lectura Scris și biciclit
Aronia
Recunosc că-n multe privințe sunt o ignorantă. Și știu că mai am multe, multe de învățat. Tocmai de asta am un respect deosebit pentru oamenii care mereu studiază, care sunt curioși și sunt dispuși să afle mereu câte ceva nou, fără groază sau rușine să pună întrebări uneori (ușor) tâmpite. Până nu de mult habar … Continuă lectura Aronia



