Mă uit în oglindă și suspin. Iar am pungi sub ochi. Iar n-am dormit bine azi-noapte, nici suficient. O să am curând nevoie și de ochelari pentru distanță, ieri, stând în stație, n-am deslușit trăsăturile femeii din stația opusă, de peste drum. Spatele mă sâcâie, genunchii trosnesc uneori, când mă aplec, gâfâi. Mda, îmbătrânesc. Știu, nu se vede, nu mă arăt, dar se întâmplă. Și, mai ales, o simt. Ieri mă uitam cu ciudă la o fată din autobuz, era simplă, obișnuită, nu era vreo frumusețe, dar avea de partea ei tinerețea, pielea lucioasă, părul strălucitor. Ha, mă consolez io singură, pe lângă mască, pe părțile descoperite ale feței, era plină de coșuri. Aaa, sunteți surprinși? Fiți! Și io-s tot om, și io am sentimente mai puțin plăcute și mai și invidiez. Da, mai și urăsc, uneori. Nu-s doar lapte și miere, nu-s plină doar de bunătate și veselie. Mai am și venin. Amărăciune. Pelin.

Nu cred să existe om pe lumea asta care să nu regrete că trec anii, că îmbătrânește. Căruia să nu-i pară rău. Care să nu-și dorească să rămână în putere, să poată muta munții din loc. Care să-și dorească să nu-l mai doară nimic, să nu-i mai trosnească genunchii și spatele, să nu mai fie înțepenit, să-i rămână privirea de vultur, dantura puternică, oasele tari. Da, știu, nu ne lăsăm, nu renunțăm, ne păstrăm, ne menținem, dar vine un moment, o zi, când nu mai putem, când nu mai ai ce face, nu te mai poți păcăli. Vârsta e tot aia din buletin, indiferent cât de bine și sănătos trăiești, indiferent cât de tineresc te îmbraci, te fardezi, te coafezi, indiferent cât de des și de mult sport faci.

Este o realitate, timpul nu stă pe loc. Cine vă spune altceva, să nu-l credeți, vă păcălește, iar dacă aveți dubii și credeți că rămâneți veșnic tineri, uitați-vă dimineața în oglindă, când aveți peste 50 de ani. În lumina ei crudă, rece, veți descoperi că tinerețea fără bătrânețe promisă de fardurile magice, de dietele minune și regimurile de viață sănătoase, de sportul intens și antrenament, e o iluzie, o Fata Morgana, după care toți alergăm. Sperând, crezând, visând…

Mda, mă uit în oglindă și suspin. Doamne, fă bine, dacă tot îmbătrânesc, măcar fă să îmbătrânesc naibii frumos! A, da, și mai ales fără dureri!

Cu drag și cu iubire,

Aura.

05 februarie 2021