Am neglijat partea cu cărțile, recunosc. Nu m-am mai ocupat de promovare, vânzare, expediere, am coletul cu cărți încă acasă, în România, la ai mei, e acolo de dinainte să apară problemele de sănătate cu Vlad. N-am avut energia necesară s-o fac, după cum bine știți și ați observat (probabil), m-am concentrat pe altceva. Tocmai … Continuă lectura Cititori
Măicuță
După ce curăț nisipul de ceara scursă de la lumânări, mă aplec să mătur praful și frunzele strânse-n micuța capelă. Gâfâi. Măicuța Domnului mă privește blând. Pereții-s stropiți cu noroi, o mașină probabil a trecut prea aproape și-a murdărit-o. Suspin. Ce ușor e să murdărim, să aruncăm cu noroi, nepăsători și aroganți și să nu … Continuă lectura Măicuță
Kersepitje
Chiar dacă mă simt ca o cloșcă pe ouă, dispariția durerii, în nicio jumătate de oră, e tot ce contează. Descoperirea pernuței minune, Kersepitje – Kersenpitkussen, m-a salvat de durere de multe ori. Când săgeți otrăvite-mi trec prin mijloc, radiind spre rinichi și ceafa mi se înțepenește, mulțumesc că am dat de banalii sâmburi de … Continuă lectura Kersepitje
Luna
Stau cu geamul deschis, bufeurile mă fac să mă simt ca o oală sub presiune, fierbând în suc propriu, la foc mic. Luna nu mai e chiar plină și, chiar dacă-i spre miezul nopții, mașinile circulă cu îndârjire. Pentru că-i concurs de fițălit* la noi în sat, de vreo trei zile e agitație mare. Doi … Continuă lectura Luna
Pretenții
N-am pretenții. Nici mici, nici mari. Am învățat să nu mai aștept și să nu mai cer nimic, de la nimeni. Mi-e bine așa. Sunt perfect ok cu asta. Cine mă vrea, mă caută. Cine mă dorește, știe unde să mă găsească. Cine vrea să mă cunoască, mă citește. La propriu și la figurat. Scriu … Continuă lectura Pretenții
Clocot
Zâmbesc din senin. Nodul din piept a dispărut. Durerea parcă a luat-o cineva cu mâna. Frigul mușcător a fost înlocuit de-o adiere mai blândă. Azi-noapte m-a înnebunit zgomotul unei cutii purtată în sus și-n jos pe stradă de vântul turbat, zdrăngănind și scrâșnind pe asfalt. Am reușit să adorm într-un târziu, de câteva ori mi-a … Continuă lectura Clocot
Reînviere
Mă simt mică, mică de tot. Neînsemnată. Nevrednică. Fir de nisip. Dar cu inima plină, doldora de recunoștință. Mi-e parcă și frică să scriu. Știu, e o credință limitativă. Am mult de lucru la ele, că am încă destule. Dar când ceva bun se petrece, în loc să-mi trâmbițez bucuria, mă închid în mine și … Continuă lectura Reînviere
Românizare
Stau în fața porții școlii, e frig, îmi adâncesc mâinile în buzunare și-mi trag gluga pe cap. În loc să stau cu ochii-n ecranul telefonului, îmi place să observ. Nici de data asta nu-s dezamăgită, o pasăre mică, neagră, cu ciocul galben, ciugulește dintre frunze. Când mă vede, se oprește și mă studiază atent. Decide … Continuă lectura Românizare
Oare unde?
Lacul a înghețat complet peste noapte. Micul ochi de apă care mai rămăsese c-o zi înainte neînghețat, tremurând ușor sub răsuflarea îndârjită a vântului, s-a declarat învins și-a încremenit. Nici măcar soarele ce strălucește nu mai are putere să-l scoată din nemișcare. Opresc pe malul lui. E un peisaj demn de admirat. Crănțănesc iarba sub … Continuă lectura Oare unde?
Grupușoare
Primesc invitații să intru în fel și fel de grupuri, le mai ignor, le mai accept, dacă-s insistenți zic hai, s-o fac, le-o fi plăcând cum scriu și vor să mă alătur, rezonăm, bag' seamă. Și după ce răspund la întrebări și-s de acord cu condiții, termeni de utilizare etc., după ce dau scroll la … Continuă lectura Grupușoare
