Eu. Și atât.
Primul cuvânt ce mi-a venit în minte văzând peisajul acesta, a fost #serenity. Apoi am respirat adânc, l-am luat pe Adi de mână și i-am făcut semn să tacă. Și-am stat așa, mâna-n mână, nemișcați, privind oglindirea apei. Max a stat la fel de nemișcat, de parcă momentul acela de pace absolută l-ar fi atins […]
Citeşte mai mult
Ceva energii potrivnice și statute sunt prin aer zilele astea, că prea s-au înverșunat cu to(n)ții, 😀 prea s-au trezit mulți „dăștepți” și prea multe se cred dive. 🤪 Nedreptatea mă deranjează teribil, e clar că mai am de lucrat cu ea. Cu siguranță și io am nedreptățit pe cineva, dar io măcar în momentul în care mi-am […]
Citeşte mai mult
„Ziua de azi a fost cea mai bună dintre câte am avut până acum. Situația s-a schimbat în bine de luni dimineața. Până atunci însă… În toate zilele am fost într-o permanentă încordare, o secundă n-am stat relaxată, am fost tot timpul cu „garda sus”. Am văzut într-adevăr niște locuri minunate, am fost și-n Belgia […]
Citeşte mai mult
Poate că v-am plictisit deja cu atâtea povești despre Burn-out dar, fiind preocuparea mea permanentă, că doar trăim împreună zi de zi, – știți filmul „În pat cu dușmanul”, nu? –simt nevoia să vă împărtășesc din ceea ce experimentez, poate-poate va fi și altcuiva de folos. Am și momente extraordinare, când prefer să uit de el […]
Citeşte mai multMuuusai, da’ muuusai să scriu: „Bine-ai venit octombrie!”, nu? Altfel săracii de voi habar n-ați ave’ c-am intrat în altă lună, că doră voi bieții trăiți în vârf de munte sau p-o insulă pustie și n-aveți ceas, telefon, televizor, internet, etc. Muuusai, da’ muuusai să sărbătorim în fiecare zi ceva: zîua cafelei, zîua îmbrățișatului, zîua […]
Citeşte mai mult
O vinit, o vinit toamna, acoperă-mi curu’ cu cevaaaa! Cu umbra unui bostan, sau mai biiine, sau mai bine cu cordeluța taaaa… Mă tem că n-o să te mai găsesc deseori, c-o să-mi crească vrejul până la nori, c-o să te pitești într-o frunză de bostan și-o să te transformi într-un Lamborghini baban… Și-atunci m-apropii […]
Citeşte mai mult
Și s-a făcut toamnă în mine. M-am copt. M-am stors. Urmează să m-așez p-un raft. Să dau culoare și gust mâncării, și vieții, în general. Acră, amară, dulce sau acidă, roșie, verde, galbenă-gutui sau vineție, toamna ce s-a făcut în mine, aduce de toate; și e belșug. De fapte și de gânduri bune. Miroase a […]
Citeşte mai mult
Mă las de scris și mă apuc de fotografie. 🙂 Glumesc. Sau nu? 😜 N-am fugit de cameră și nu m-am ascuns de aparat niciodată însă observ acum că-mi place tot mai mult să fiu și de partea cealaltă a ei. Fototiparaș… Să imortalizez clipe. Să adun momente prinse într-un clic… Aduceri aminte care altfel […]
Citeşte mai mult
„Dor” câte înțelesuri are? Că te doare. Ce? Dorul… Este o dimineață ploioasă din noiembrie. N-am dreptul să mă căinez, a fost o toamnă frumoasă, de poveste, caldă și uscată (ceea ce pentru Belgia e de-a dreptul extraordinar), însă dorului nu-i prea pasă de asta. El vine și te lovește. Și nu ai ce face. […]
Citeşte mai mult„ Sunt deja prea multe coincidențe ca să le ignor sau să nu le iau în seamă. Le consider semne. Că sunt pe drumul cel bun. Filmulețul ăsta a fost primul lucru ce mi-a apărut pe ecranul laptopului când l-am deschis. Exact despre femeia asta, Louise Hay, despre care până ieri nu știam nimic, am […]
Citeşte mai mult
Aseară am simțit imboldul să plec. Brusc. Deși doar ce mă întorsesem de afară cu Edi, am simțit că trebuie să ies iar. Un sentiment straniu. Bine, imboldul ăsta, „dorul de ducă”, îl am dintotdeauna, nevoia asta de-a pleca departe „de tot și de toate” e veche, cred că m-am născut cu ea. „Îmi vine […]
Citeşte mai mult
Singurul sunet pe care-l mai suport și nu mă deranjează în ultimul timp, e ciripitul păsărilor. Zgomotul străzii, claxoanele, mașinile trecând în trombă, oameni vociferând, copii plângând sau alergând, scrâșnete de roți, țipete, agitație și grabă, toate astea nu doar că mă obosesc, îmi dau pur și simplu dureri de cap și mă calcă pe […]
Citeşte mai mult
Cineva-mi scria că am un zâmbet care-mi arată fericirea pe chip. Da, probabil că are dreptate. Sunt fericită? Probabil. Sunt însă convinsă că fericit nu poţi fi decât dacă ai fost şi profund nefericit. Când ai avut o viaţă liniară şi lipsită de griji, n-ai cum să ştii ce e adevărata fericire. Când însă ai […]
Citeşte mai mult
Până acum a fost nu doar o toamnă frumoasă. A fost o toamnă minunată. Azi, 13 octombrie la ora 15.22 sunt 26 de grade. Mai cald decât în multe alte veri, când de abia erau 14 -15 grade… Suntem bineînțeles afară, pe malul lacului. Dacă n-ar bate vântul ar fi sufocant. Aşa însă e perfect. […]
Citeşte mai mult
Mirosuri. Culori. Arome. Seară tihnită, plină cu amintirile copilăriei, când buna-mi cocea-n ler* ludăul* pe care-l pişcase frigu’ şi-l acoperise – măcar o dată! – bruma. Că asta-i dădea dulceața şi-l făcea fărinos, de se topea în gură. Iar cât așteptam plină de nerăbdare şi poftă-n ochii lucioşi, ca să-mi mai abată gându’ şi să-mi […]
Citeşte mai mult
Poate că răsăritul extraordinar ce l-am văzut azi-dimineață mi-a dat starea asta de bucurie. Poate că mesajele primite de la voi. Poate soarele ce strălucește sau poate toți oamenii frumoși pe care i-am găsit în mediul ăsta on-line. Sau poate toate astea însumate. Cert e că-s bucuroasă. 🙂 S-a hulit și s-a blamat și criticat […]
Citeşte mai mult
Din seria „O tomnă de poveste”. Un episod nou. O nouă seară minunată. Un nou apus spectaculos. Privind o astfel de natură nu poți decât să plângi. Şi să te rogi. Să-ți umpli ochii, mintea şi plămânii. Cu aer umed. Cu miros de baltă. Şi cu culori. Galben, portocaliu şi verde. Albastru cristalin. Şi alb. […]
Citeşte mai mult
Știți cum e să iubești atât de tare încât să doară? Să numeri fiecare clipă și fiecare ceas care vă despart și-n fiecare bătaie de inimă să-i șoptești numele… Să-l visezi nopțile și să-l aștepți cu înfrigurare să vină… Să te gătești ca de sărbătoare, să te pregătești ca și când te-ai duce la biserică… […]
Citeşte mai mult
Când te trezești cu fața la cearceaf și mai primești mesaje care nu te-ajută defel, ca să scapi de energiile stătute și f… 😜 cel mai bine e s-o iei la pas; la bătut pădurile și coclaurile din împrejurimi. Și… „minunea minunată” se petrece. Ce rost are să ne consumăm pentru nimicuri când afară-i soare […]
Citeşte mai multIeri am făcut un raid prin lista mea de amiciții de pe face-buc și-am găsit în listă oameni extraordinari, pe care nici nu știam că-i am (și-mi cer iertare!) dar anul ăsta au fost câteva „avalanșe” de cereri și-i destul de greu să-i țin minte chiar pe toți pe care i-am acceptat în listă. Anul trecut aveam 300 (și-un pic) iar azi peste 1600. Și […]
Citeşte mai mult
După 16 ani pot spune c-am creat multe amintiri frumoase. ❤ Care azi m-au făcut să zâmbesc. 🙂 N-au reușit complet să le astupe, înăbușe pe celelalte. Le-au estompat însă și le-au scăzut din intensitate. Nu le mai simt atât de acut și nici nu mă mai bântuie atât de des. Ceea ce mi-am dat azi însă […]
Citeşte mai mult
Pe 25 septembrie, exact acum 16 ani plecam pentru prima oară din țară. Aveam o grămadă de speranțe și-o mulțime de temeri. Cu inima strânsă, cu ochii înroșiți de-atâta plâns, moartă de frică și cu ditamai morcovu’ oareunde, am trecut granițele României, în drumul spre iad și, paradoxal, spre mântuire. ❤ Mai știți cum era […]
Citeşte mai mult
Oficial sau „ne”, e toamnă. Se simte. Se vede. Și se adulmecă. Mirosul inconfundabil al toamnei. Umed. Rece. Dulce-amărui. E vremea castanelor coapte. A ludăului* copt. Și-a plecărilor… Pădurile ne cheamă. Frunzele șoptesc. Vântul plânge. Se tânguiește și șuieră și se vaietă. Ca mine aseară… N-o să mint. Aseară m-am smiorcăit. Mi-a plecat mezinu-n Viena, […]
Citeşte mai mult
Și s-a făcut toamnă în mine. M-am copt. M-am stors. Urmează să m-așez pe-un raft. Să dau culoare și gust mâncării, și vieții, în general. Acră, amară, dulce sau acidă, roșie, verde, galbenă-gutui, sau vineție, toamna ce s-a făcut în mine aduce de toate; și e belșug. De fapte și de gânduri bune. Miroase a […]
Citeşte mai mult
Întotdeauna când am simțit că mi se cam termină bateriile și corăbiile mi se îneacă, a fost musai să ies din casă. Chiar dacă plouă și bate vântul, chiar dacă în pădure noroiul e mare, eu am nevoie de natură ca să ajung iar pe linia de plutire. E foarte greu să faci pasul ăsta […]
Citeşte mai mult
N-am mai scris de câteva zile. Mi-e sufletul greu. Ieri am plâns. Azi la fel. E o toamnă superbă cum de mult n-a mai fost. Pădurea e minunată. Apusurile spectaculoase. Dar sufletul meu nu se bucură. Nu poate. Ce poți să spui cuiva care e pe moarte ? Cum să-l alini? Ce cuvinte sunt potrivite într-o […]
Citeşte mai mult
Sunt obosită. După o duminică în care am fost la muncă e cam greu să fiu altfel decât… obosită. Şi nici nu mi-e jenă să recunosc. Într-o lume în care toți sunt fericiți şi minunați, unde Facebook-ul abundă de poze în care toți sunt perfecți, veşnic pregătiți de petreceri, coafurile perfecte, machiajul impecabil, zâmbetele până la […]
Citeşte mai mult
Cu cât suferința e mai adâncă, cu atât răsplata este mai mare. Şi este.
Mare.
Aura B. Lupu 