Când ies din casă mă uit întotdeauna, instinctiv, spre cer. În pădure sunt atentă la zgomote, la foșnet, la tresăriri. Două căprioare pasc. Fluturi, iepuri, fazani îmi ies mereu în cale, parcă mă-nsoțesc. Max, obișnuit și el deja cu ei, îi lasă-n pace, doar după fluturi mai aleargă, uneori. Văd un copac înflorit în mijloc […]

Citeşte mai mult