Un copac scârțâie, parcă-i arcușul pe vioară, mânuit de-o mână de începător. Prelung, disonant, e ca un vaiet. Deși e cald, eu mă-nfior. Fluturii s-au înmulțit, mi l-am văzut și pe cel al albastru, așa că mă declar mulțumită. 💙 Ceva mă sâcâie, abia după o bucată bună de drum, când cobor în vale, înțeleg […]
Nu știu care pe care influențează, dar e amuzant să observ cum avem aceleași tabieturi. Cum ne simțim unul pe celălalt. Casc io, cască el. Deschid ochii, îi deschide și el. Se-ntinde el, mă-ntind și io, apoi suspinăm la unison. Mâna mea atinge blana moale și-i simt pupicul cald și umed. Mă ridic din pat, […]
Aura B. Lupu 