Într-un colț de cer apune soarele, schimbând culorile norilor rapid. Deasupra se joacă, se rotesc, se avântă până în înaltul lui și-apoi trec razant, când și când, rândunicile. De parcă m-ar testa, m-ar ademeni, m-ar verifica, încă-s aici? Ciorile se sfădesc în copacii dimprejur, care încep să freamăte, neliniștiți, înfiorați de câte-o pală de vânt. […]

Citeşte mai mult