Am citit întrebarea asta la Diana, https://dealedianei.ro/ și mi-am dat seama că mi-e greu să răspund. Să aleg. Doar unul? Sunt prea multe lucruri care-mi plac la toamnă, am și scris de altfel că e pe locul doi după vară, și, dacă n-ar fi ploile ei interminabile și reci, probabil ar trece pe locul întâi. Pentru că toamna are de toate: culori spectaculoase și-o frumusețe inegalabilă, parfumuri amețitoare și arome de neînlocuit. Ludăul fript, https://aurablupu.com/2018/10/13/ludau/, castanele coapte, mustul rece – de care mi-a amintit zilele trecute Petru, https://racoltapetru6.wordpress.com/, și-i mulțumesc, bruma dimineților, albastrul cerului de sticlă și norii pufoși, apusurile spectaculoase, curcubeiele de după ploile interminabile și reci (care-i plac Issei, https://semaiintampla.com/, lucru pe care io nu-l înțeleg, i-am și propus de altfel să facem schimb de țări), gustul de ciocolată, de cremă de zahăr ars al Potecuței, https://potecidedor.wordpress.com/, care m-a încântat. Ce-mi place toamna mult, mult de tot e abundența, bogăția de rânduri scrise, poveștile, poeziile minunate care apar, rând cu rând…
Dar cel mai mult și mai mult iubesc toamna pentru amintirile ei. 💖 Pentru că toamna a însemnat pentru mine, de fiecare dată, început. Început de (altă)viață, început de drum. La fel cum înseamnă și acum.
Între cer şi pământ
Cu drag și cu iubire,
03 octombrie 2020
Lasă un comentariu