Cine se trezește de dimineață, vede răsăritul. 😁
De când a fost Adi la pescuit și mi-a trimis pozele alea desprinse parcă dintr-o poveste cu zâne și spiriduși, m-am gândit că-i musai să-mi încalec bițigla și să mă duc și io pe baltă într-o dimineață, să mă conving că e atât de fain. Și-am fost, că știți cum îs io când îmi pun ceva-n cap. 🤪 Da’ nu m-am convins… am constatat că-i și mai fain! 🤩 Prin ceață, pe câmpurile încă verzi, chiar mă așteptam să văd zâne dansând, spiriduși zburdalnici prin nucii încărcați, ce-ncep să-și schimbe culoarea frunzelor și să le cadă roadele. Soarele e altfel dimineața, deasupra lanului de porumb mi-a oferit o priveliște ce-ți taie respirația, nu-ți vine să crezi că e real, parcă-i un desen. Iar liniștea dimineții, după ce-am ieșit de pe șosea și-am intrat pe câmp, scăpând de zgomotul stresant al traficului, e un balsam. M-am oprit din loc în loc numai să o savurez. A meritat trezitul de dimineață și plimbarea asta prin aerul curat, prin pâcla albă ce mi-a umezit părul și hainele, mi-a înroșit obrajii și m-a umplut de recunoștință că trăiesc într-o lume atât de frumoasă, atât de minunată. Doamne, ce lume frumoasă ne-ai făcut! Mulțumesc!

Cu drag și cu iubire,
Aura.
16/09/2020