Te năucește. Te amuțește. Te revoltă și te scârbește. Reacția semenilor. Semeni? Neinspirată exprimare. Hiene, șacali, asta suntem. Rupem carnea de pe oase, molfăim suflete rânjind satisfăcuți, lovim fără milă în cei căzuți, prinzând brusc curaj, în turmă, îndemnându-ne unii pe ceilalți, în fața celor deja doborâți. Cum putem fi atât de insensibili, lipsiți de empatie, atât de negri pe mațe și în inimă încât să nu ne pese absolut deloc de suferința unui om? Cum să-l faci în toate felurile, cum să-l jignești și să-l adâncești mai tare-n supărarea lui? Cum mai ai curajul să te declari creștin? Nu-l crezi că suferă? Treaba ta, dar taci măcar, nu-l mai înjura. Nu crezi că-s reale lacrimile lui? Foarte bine, e alegerea ta, dar ignoră-le, nu-l judeca! Nu-i înghiți povestea, balivernele? Bravo, dar măcar nu îl huli, nu îl scuipa!
Nu mai hrăniți starea asta de neîncredere, de asmuțit unii pe ceilalți, de clănțănit și de mușcat. Când ar trebui să fim uniți în vremurile astea încercate, când ar trebui să ne rugăm unii pentru ceilalți, suntem atât de dezbinați!
Oare când o să înțelegem că NU asta-i calea? NU asta-i rezolvarea. NU asta-i soluția.
Dacă nu suntem în stare să facem BINE, măcar să ne abținem să facem RĂU.
Cu drag și cu iubire,
Aura.
22/07/2020
Aura B. Lupu 
Lasă un răspuns către Magda Magdi Anulează răspunsul