De când am ajuns acasă numa’ „Doamne-s mulțam!” zic, și „Ioooi, ce bine-i acasă!”.
Încă-i furtună, încă bate vântul foarte tare iar io-s super recunoscătoare c-am aterizat ieri cu bine. Deși îmi place să zbor, știți voi, am scris deja despre asta,
ieri recunosc c-a fost prima oara când m-a luat cu fiori și mi s-a făcut rău. Încă de la decolare ne-a scuturat și ne-a zguduit bine de tot, de-am crezut ca mai e o țârucă și ne împrăștiem; apoi când stewardesele au vrut să servească pasagerii cu mâncare și băuturi, dintr-o dată numa’ le-am văzut că și-au strâns catrafusele și ne-au anunțat să stăm cuminți, pe locurile noastre, cu centurile de siguranță puse, W.C.-urile-au fost blocate și-a-nceput iar „festivalul” de zdruncinături. La aterizare ce să mai zic, coborârea a durat o veșnicie, parcă nu se mai termina! Urechi înfundate, gol în stomac, greață și amețeli, fiori în tot corpul și senzația de sufocare, toate astea m-au făcut să-mi treacă plăcutul zborului cu avionul, măcar pentru un timp. 😉
Bucuria că am aterizat cu bine s-a risipit însă rapid, a-nceput îmbrânceala de la coborâre, în loc să aștepte fiecare civilizat și frumos, să iasă pe rând, scaun cu scaun, se-mbulzeau frate, de zici că era concurs, de parcă nu în același loc mergeam cu toții! Rafalele de vânt și ploaie ne-au întâmpinat încă de pe scări și m-au făcut ciuciulete până am ajuns în aeroport, futu-i mama lui de aeroport ce te lasă să umbli prin ploaie și vânt, în loc să-ți asigure un amărât de autobuz! Apoi de mizeria și putoarea din W.C. … ce să mai zic? Te întâmpina încă de pe hol „aroma” deosebita de pișat, rahat și vomă, deci nu era doar de-atunci mizeria, era clar că nu fusese nimeni pe-acolo să curețe de ceva timp, un robinet era rupt iar cealaltă chiuvetă era înfundată de vomă! Bleah, câh, să vă fie rușine și celor care se comportă ca animalele, dar și celor care-și zic „aeroport international” și-oferă servicii de tot rahatul! Știam c-o să fie zăpăceala și coadă la verificatul pașapoartelor, asta-i ceva obișnuit (o tanti amărâta a ieșit pe-o ușă și-a intrat înapoi pe alta, de-a fost musai ca un vameș să lase verificatul și s-o îndrume, ca să nu se mai învârtă-n cerc!) dar, deși am avut doar bagajul din cabină, tocmai ca să evit aglomerația de le bagajele din cală, m-am împiedicat de-o altă aglomerație, cea de la controlul suplimentar al valizelor, de care m-am lovit pentru prima dată. Ca noroc că pe mine nu m-au oprit, la ce moacă de speriat aveam nici măcar n-au schițat un gest, cred că le dădeam cu valiza-n cap, la ce nervi aveam!
Așa că, de când am ajuns acasă, numai „Doamne-s mulțam!”, zic! Îs înapoi la căsuca mea, la liniștea ei, la dragii și iubiții mei bărbat și feciori!
Doamne-s mulțam! Ioooi ce bine-i acasă!
Cu drag și cu iubire,
11/02/2020
Donație
Vă place ceea ce citiți? Aici puteți sprijini autoarea. Mulțam fain!
€10,00
Aura B. Lupu 
Lasă un răspuns către Aura B. Lupu Anulează răspunsul