Să umblu brambura pe coclauri rămâne pe primul loc în topul preferințelor mele.
Să văd locuri noi, să cunosc oameni frumoși, să adun amintiri, e bogăția mea cea mai mare. Că astea-s tot ce luăm cu noi. Nu casele impunătoare cu n-șpe camere, în care uităm să trăim și-n care ștergem doar praful, nu mașinile luxoase parcate-n fața casei pe care le folosim doar ca să mergem la cumpărături și să le ducem la spălătorie, nu averile adunate și făcute praf de generațiile următoare. Groapa e aceeași pentru toți. Amprenta lăsată-n lume-i însă diferită. Și bogăția amintirilor.
Cu fiecare loc nou văzut, averea mea sporește. Am mai lăsat o amprentă într-un colț de lume, iar locul și-a pus amprenta-n energia mea.
Ce cumpărăm cu bani nu dăinuie etern. Ce strângem însă cu ochii, cu privirea, cu toate simțurile, rămâne pe veci. În noi, în sufletele noastre.
Dac-aș putea, doar asta-s face: aș călători.
Aș strânge mii de amintiri pe care să le păstrez, pe veci, în suflet!
Săptămâna asta am strâns vreo câteva.
Încă n-am apucat bine să le procesez, să le „diger” pe fiecare-n parte.
Sunt cu mintea plină de peisaje, de dealuri și munți, castele, situri, locuri sacre, cetăți, orașe minunate, mirosuri interesante și multe întâmplări. Tolba-i plină cu povești…
Iar sufletul de amintiri…
Sunt tare bogată acum.
Și bucuroasă că mi-a fost dat să fiu.
Cu drag și cu iubire,
13/07/2019
Aura B. Lupu 
Lasă un comentariu